Pelerinajul la Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, va fi un moment de mare sărbătoare creștină. Evenimentul, organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, se va desfășura în perioada 20-28 octombrie 2024 și va aduce o bucurie deosebită și datorită prezenței moaștelor Sfântului și Dreptului Lazăr, aduse din Cipru.
La sfârșitul lunii octombrie, pe 26 și 27, credincioșii creștin-ortodocși marchează două praznice importante: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir și Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului, cunoscut și sub numele de Basarabov, după localitatea din Bulgaria unde s-a născut.
Sfântul Dimitrie în Tradițiile Populare: Ziua lui „Sâmedru”
Pe lângă aceste sărbători religioase, în satele de odinioară, data de 26 octombrie era cunoscută în Calendarul Popular drept „Ziua lui Sâmedru”. Acesta era considerat un moment de tranziție între anotimpuri.
În această zi se aprindea Focul lui Sâmedru- o tradiție ancestrală asemănătoare unui Revelion, în care întreaga comunitate se aduna pentru a marca sfârșitul toamnei și începutul iernii.
În credința populară, „Sâmedru” era o divinitate de origine indo-europeană, protectoare a păstorilor, și reprezenta un stâlp de hotar între anotimpurile pastorale.
Se spunea că, odată ce păsările călătoare plecau, iar câmpurile erau acoperite de brumă, „Sâmedru” prelua cheile anotimpurilor de la „Sângiorz” (23 aprilie, Sf. Mare Mc. Gheorghe), deschizând porțile iernii.
Legenda cheilor anotimpurilor
Legenda spune că Sângiorz și Sâmedru poartă la brâu cheile care controlează vremea, având grijă ca nimeni să nu le fure pentru a se „juca” cu schimbările de sezon. După ce Sângiorz închide vremea bună și „predă” cheile iernii, aceasta cade peste lume ca un potop, pregătindu-ne pentru frigul ce urmează.
Țăranii de altădată credeau că, „Sângiorz” şi „Sâmedru” poartă cheile vremii la brâu, având grijă ca nimeni să nu le fure, temându-se ca acestea să nu fie folosite în mod abuziv, schimbând vremurile după bunul plac.
Focul lui Sâmedru: tradiții și obiciuri străvechi
În noaptea de 25 octombrie, în satele românești de altădată se aprindea un foc simbolic, cunoscut sub numele de Focul lui Sâmedru. Această tradiție marca tranziția de la toamnă la iarnă.
Pe un rug înalt, format din straturi de cetină, se ridică un brad uriaș, „cât turla bisericii de mare”, care este apoi aprins, transformându-se într-o torță care luminează cerul nopții.
La acest eveniment participă întreaga comunitate. Chemarea „Hai la focul de Sâmedru!” răsună prin sat, iar oamenii se adunau pentru a respecta rânduielile. Femeile împărțeau pomeni pentru sufletele morților, copiii se bucurau alergând în jurul focului, iar bărbații arunc tăciuni aprinși peste grădini, într-un ritual străvechi dedicat soarelui, care se pregătea să intre în iarnă.
Hora și tradiția Focului
După ce focul era aprins, se organiza Hora lui Sâmedru, un dans ritualic ce simbolizează ultima petrecere înainte de Postul Crăciunului. Se crede că, cu cât focul se înalță mai aproape de cer, cu atât anul următor va fi mai bogat.
Copiii săreau peste jar, având credința că vor fi feriți de boli, iar tinerii săreau pentru a se căsători curând.
Ritualul din noaptea de Sâmedru amintește de un scenariu străvechi, reprezentând moartea și renașterea unei divinități solare îmbătrânite la sfârșitul anului. Focul este un element purificator, iar bradul, simbol sacru al românilor, joacă un rol central în toate ritualurile de trecere.
Protecție împotriva duhurilor necurate
În anumite sate, focurile erau aprinse în locuri speciale, precum cruci de drumuri, malurile apelor sau dealuri, pentru a alunga duhurile rele. Se credea că, în noaptea de Sâmedru, unii morți se pot transforma în strigoi, moroi sau vârcolaci, iar focul era un mijloc de protecție împotriva acestor spirite necurate.
Pelerinaj la moaștele Sfinților Cuviosul Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor și Dreptul Lazăr
Sărbătoarea principală a Sfântului Lazăr este în Sâmbăta Floriilor, când Biserica reamintește minunea învierii sale la patru zile după ce murise.
O sărbătoare locală dedicată sfântului Lazăr este cinstită în data de 17 martie, iar mutarea sfintelor sale moaște se pomenește în datele de 4 mai și 17 octombrie.
În acest an, cu ocazia praznicului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, credincioșii se pot ruga și la moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr, aduse din Cipru.
Dreptul Lazăr: viața sa după Înviere și legătura cu Cipru
Lazăr a fost prietenul și unul din primii ucenici ai lui Iisus Hristos. Potrivit tradiției creștine, după răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, Lazăr a fugit din Betania și, împreună cu surorile sale, Maria și Marta, a găsit adăpost în Cipru, mai exact în orașul Kitium (actuala Larnaca). Acest oraș avea o semnificație aparte, numele său în limba greacă veche însemnând „sarcofag” sau „sicriu”.
Deși izvoarele scrise despre viața lui Lazăr după înviere sunt puține, tradiția creștin ortodoxă îl consideră un simbol al nădejdii în învierea în Hristos.
Sfântul Epifanie al Salaminei Ciprului menționa că Lazăr a trăit încă 30 de ani după învierea sa, până la anul 63 d. H., iar în secolele următoare, personalități precum Sfântul Ioan al Evvoiei și Sfântul Teodor Studitul au vorbit despre păstorirea sa ca episcop în Cipru.
Lazăr, primul Episcop al Kitiumului
După anul 45 d. H., în timpul vizitei Sfântului Apostol Pavel și a ucenicului său, Barnaba, în Cipru, Dreptul Lazăr a fost hirotonit ca primul episcop al Kitiumului.
De atunci, toate scaunele episcopale din Larnaca au purtat icoana Dreptului Lazăr, în locul celei a Mântuitorului, un semn al respectului profund pentru cel care a fost înviat din morți de către Iisus Hristos.
Vizitei Maicii Domnului în Cipru
O frumoasă tradiție ne amintește că Sfânta Fecioară Maria, în călătoria Sa către Muntele Athos, a făcut o oprire în Cipru pentru a-l vizita pe Dreptul Lazăr.
Maica Domnului i-a oferit drept dar un omofor și mânecuțe cusute chiar de ea, un semn al legăturii speciale dintre Lazăr și Biserica Ciprului.
După moartea sa, Dreptul Lazăr a fost așezat într-un sarcofag de marmură, pe care era gravat în limba ebraică: „Lazăr cel a patra zi înviat din morți și prietenul lui Hristos”.
Pe locul mormântului său, a fost ridicată o mică biserică, devenind un loc de pelerinaj pentru creștinii ortodocși.
Programul pelerinajului la moaștele Sf. Dimitrie Basarabov
Joi, 24 octombrie 2024, începând cu ora 12.00, va avea loc procesiunea Calea Sfinţilor cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie.
La ora 12.45, va avea loc primirea raclei cu moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel împreună cu Preafericitul Părinte Gheorghe, Arhiepiscopul Ciprului, la Altarul de Vară.
La ora 13.15, racla cu moaștele Sfântului și Dreptului Lazăr va fi depusă spre închinare în Baldachinul Sfinților de pe Colina Patriarhiei pentru a fi cinstite de pelerini, alături de moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor, ale Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale Sfinţilor Împăraţi Constantin și Elena și ale Sfântului Ierarh Nectarie.
Programul liturgic în perioada 20-28 octombrie 2024 se va desfășura după cum urmează:
– Duminică, 20 octombrie 2024:
09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
16:00 – 18:30 – Slujba Vecerniei cu Litie și Paraclisul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu, în Catedrala Patriarhală.
– Luni, 21 octombrie 2024:
09:00 – 10:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
16:00 – 18:00 – Slujba Vecerniei și Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în Catedrala Patriarhală.
– Marți, 22 octombrie 2024:
09:00 – 10:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
16:00 – 19:30 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Ierarh Nectarie, în Catedrala Patriarhală.
– Miercuri, 23 octombrie 2024:
09:00 – 10:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
16:00 – 19:30 – Slujba Privegherii, în cinstea Sfinților Împărați Constantin și Elena, în Catedrala Patriarhală.
– Joi, 24 octombrie 2024:
09:00 – 10:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
12:00 – 12:45 – Procesiunea Calea Sfinților.
17:00 – 21:30 – Slujba Privegherii, în cinstea Sfântului și Dreptului Lazăr, în Catedrala Patriarhală.
– Vineri, 25 octombrie 2024:
09:30 – 12:00 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
12:00 – 13:00 – Taina Sfântului Maslu.
17:00 – 21:30 – Slujba Privegherii, în cinstea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la Altarul de Vară.
– Sâmbătă, 26 octombrie 2024:
09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Altarul de Vară.
08:30 – 12:30 – distribuirea pachetelor cu anafură lângă Altarul de Vară.
16:00 – 19:00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, în Altarul de Vară.
– Duminică, 27 octombrie 2024:
09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preafericitul Părinte Gheorghe, Arhiepiscopul Ciprului, Înaltpreasfințitul Părinte Pantelimon, Mitropolitul Veriei, Naousei și Kampaniei și ierarhii Sfântului Sinod, precum și un sobor de preoți și diaconi, în Altarul de Vară.
08:30 – 12:30 – distribuirea pachetelor cu anafură lângă Altarul de Vară.
17:00 – 21:30 – Slujba Privegherii, în cinstea Sfântului Ierah Iachint, Mitropolitul Țării Românești și a Sfintei Cuvioase Teofana Basarab, la Altarul de Vară.
– Luni, 28 octombrie 2024:
09:30 – 12:30 – Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala Patriarhală.
16:00 – 18:00 – Slujba Vecerniei și Paraclisul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în Catedrala Patriarhală.
(www.basilica.ro)
