Zeci de mii de credincioși ortodocşi, veniți din toată țara și din străinătate pentru a lua parte la prăznuirea Sf. Cv. Parascheva, ascultă, astăzi (14 octombrie), la această oră, slujba Sfintei Liturghii, prin intermediul difuzoarelor montate pe stâlpii de electricitate de pe străzile auxiliare Mitropoliei sau prin intermediul unor ecrane panoramice amplasate în Curtea Catedralei mitropolitane, relatează Agerpres.
Majoritatea au stat peste noapte la un rând de aproximativ doi kilometri pentru a se închina și ruga la raclele în care se află moaștele Sf. Cv. Parascheva, Sf. Maria Magdalena, Sf. Ioan Gură de Aur, precum și la cea în care se află un fragment din lemnul Sfintei Cruci.
Slujba Sfintei Liturghii este oficiată pe o scenă special amenajată la intrarea în curtea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de un sobor de preoți conduși de Teofan, mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
În fiecare an, în preajma zilei de 14 octombrie, când se sărbătorește hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, orașul Iași devine cel mai mare centru de pelerinaj din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.
Viaţa Sf. Cv. Parascheva
Sf. Cv. Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. S-a născut în Epivat (azi Boiados) în Tracia, pe țărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol.
Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie și, de-a lungul anilor, a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă de mică, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Țara Sfântă, la Ierusalim. A intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului și rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost inițial îngropată, trupul său a fost dezgropat și așezat în Biserica Sfinții Apostoli din Epivat, unde a stat 200 de ani.
Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaștele să fie strămutate în mai multe locuri. În anul 1235, ele au fost depuse la Biserica Maica Domnului din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părți însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaștele Cv. Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au rămas până în anul 1521, când turcii au cucerit și acest oraș. Moaștele au fost duse la Constantinopol după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaștele Paraschevei au ajuns în Moldova în semn de recunoștință față de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.
Pe 13 iunie 1641, moaștele au fost așezate în Biserica mănăstirii “Sf. Trei Ierarhi”, unde au rămas depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaștele au fost duse în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara zilei de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanșate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele neatinse de sinistru au fost moaștele Cuvioasei.
Sf. Cv. Parascheva a fost canonizată în ședința din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR. (ZCH NEWS)
