Astăzi, la Sala de conferinţe Atrium a Hotelului Central (de la ora 16,30), va fi lansat cel mai recent şi cel mai complet dicţionar al literaturii scrise de autorii români care au trăit în actualul teritoriu al judeţului Neamţ de-a lungul vremii. Este o noutate absolută în domeniu, toate celelalte cărţi pe această temă alcătuite şi publicate fiind simple antologii la care, firesc, s-a adăugat un scurt CV necesar, fiind nu numai incomplete (selective) dar şi lipsite de cel mai important capitol din profilul unui autor, bibliografia. Dacă predecesorul său în materie de dicţionare la Neamţ, cel mai important, prof. Constantin Prangati, şi-a propus să adune sub aceleaşi coperte personalităţile cele mai de seamă ale judeţului, capitolul literatură fiind acoperit doar în parte, criticul şi istoricul literar Constantin Tomşa a mers mai departe în studierea acestui domeniu cultural, literatura. Astfel, sub girul a două edituri, „Crigarux” şi „Cetatea Doamnei” şi cu sprijinul unui generos sponsor, RIFIL SA (managerii Ion Strătilă şi Luigi Bodo), a publicat această carte care să dea seamă, peste vremuri, care ne sunt autorii nemţeni de ieri şi de azi. Cartea, de format academic (537 de pagini), cu o copertă elegantă realizată de Olivian Bezem, este impresionantă nu numai prin conţinut ci şi prin înfăţişare. „Dicţionarul” lui Constantin Tomşa pare a fi încă un volum la lucrarea realizată de un numeros colectiv de autori, coordonaţi de Eugen Simon, şi apărută sub girul Academiei Române „Dicţionarul general al literaturii române”, lucrare care cuprinde, evident, şi autori din Neamţ.

“Întreprinderea noastră are ca scop cuprinderea marii majorităţi a celor care, din cele mai vechi timpuri (de la Pomelnicul de la Bistriţa, 1407, de exemplu) şi până astăzi (în anul 2012), prin strădania lor, au contribuit la crearea unei zestre culturale materializată în ceea ce numim curent carte, pe un teritoriu pe care în prezent îl numim convenţional Judeţul Neamţ (…) Lucrarea noastră conţine mai multe tipuri de articole: autori (cronicari, scriitori, autori de scrieri bisericeşti, folclorişti, publicişti, traducători ş.a.), editori, scrieri anonime, publicaţii periodice (literare, culturale, cu pagină sau supliment literar), grupări şi societăţi literare sau culturale), case memoriale. (…) Articolele diferă ca dimensiune, în funcţie de opera autorului, de documentaţia de care a dispus autorul acestui volum şi sunt alcătuite din: biografia, comentariul operei şi bibliografie… inclusiv aprecierile noastre. Bibliografia are două părţi componente: opera (în volum şi în periodice), referinţe (din periodice, cu indicarea titlului publicaţiei, a numărului şi a anului, din volume: antologii, istorii ale literaturii etc.) şi un fragment dintr-un text critic. Menţionăm, în mod special, că am preluat şi am adaptat la specificul lucrării noastre normele lexicografice folosite în redactarea Dicţionarului general al literaturii române I-VII, Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, 2004-2009” – îşi prezintă lucrarea autorul.

Iar ea impresionează de la prima lectură: articole scurte, concise, informaţii precise, documentate din mai multe surse – acolo unde autorul a avut informaţii diferite de la surse diferite (date de naştere, în special) a precizat acest lucru, fotografii la majoritatea autorilor (autorii clasici beneficiind de poze de mărimea unei pagini). În cele 537 de pagini ale cărţii sunt cuprinşi, după o numărătoare grăbită, circa 430 de autori, peste 50 de publicaţii, 11 manifestări literare, 6 case memoriale, societăţi şi grupuri literare care au funcţionat de-a lungul timpului în această zonă a ţării, la Piatra Neamţ sau în judeţ. Am regăsit cu bucurie date şi informaţii despre anumite evenimente culturale pe care timpul mi le-a şters din memorie, cele legate de manifestările literare îndeosebi. Constantin Tomşa a “recuperat” anumiţi autori care, trăind prin alte judeţe, au fost uitaţi că au obârşii nemţene, cum sunt scriitorii Ion-Tudor Iovian, Gheorghe Neagu sau Constantin Pricop (apropo de poza celui din urmă, parcă nu ar fi el). Sunt amintite Grupul de la Durău, Şcoala de poezie de la Neamţ, Gruparea învăţătorilor scriitori etc dar şi Sadoveniana, Concursurile literare Mihail Sadoveanu, Aurel Dumitraşcu, Serile de poezie de la Vânători-Neamţ, Zilele Ion Creangă, Colocviile naţionale de poezie, Târgul de carte “Libris”, Antologia scriitorilor români contemporani. La capitolul publicaţii, deşi sunt în carte fişele a peste 50 de reviste, lipseşte “Ţara Hangului” (deşi e pomenită în mai multe locuri, inclusiv în fişa directorului revistei, Teoctist Galinescu), iar la capitolul autori am remarcat lipsa unei poete importante de acum trei decenii, Mădălina Canură. Faptul că în dicţionar sunt cuprinşi şi autorii de articole, publiciştii fără cărţi, nu este deloc rău. Afirm acest lucru pentru că, după 1989, în contextul dispariţiei unei cenzuri valorice la publicarea unei cărţi, nu mai poate fi vorba de nici o distincţie valorică dintre un autor cu carte şi unul fără carte. Evident, nu vorbesc despre scriitorii recunoscuţi de critica literară din ţară. Constantin Tomşa a întocmit fişele scriitorilor ţinând oarecum seamă şi de valoarea lor. Spun oarecum deoarece la câţiva autori apar fişe mult prea scurte în raport cu valoarea lor: Calistrat Hogaş, Adrian Alui Gheorghe, Nicolae Scurtu, Radu Florescu, George Calcan, Dorin Ploscaru. Deşi cunosc faptul că autorul “Dicţionarului” avea texte în plus despre ei scrise cu alte prilejuri. Lucrarea lui Constantin Tomşa este mană cerească şi pentru cercetătorii şi istoricii literari care vor dori să se documenteze în judeţ: zecile de mii de cifre, care conţin tot atâtea trimiteri la articole din gazete de specialitate sau periodice ale timpului vor înlesni aflarea unor alte informaţii tot atât de utile despre autorii din dicţionar.

Astfel de dicţionare se întocmesc, de regulă, cu aportul unor colective autori: critici literari, istorici, cercetători. Ceea ce a făcut de unul singur Constantin Tomşa, rodul unei munci de o viaţă, este impresionant: să fişezi zeci de mii de date împrăştiate prin sute de reviste literare sau periodice ale vremii îţi trebuie timp, migală, răbdare, muncă sisifică. Constantin Tomşa şi-a realizat un vis frumos, făcând în acelaşi timp un mare serviciu contemporanilor lui. Alături de celelalte cărţi ale sale importante (“Împătimit de lectură. Cărţi şi autori” (vol. I-IV), “Contemporan cu ei”, Bibliografiile Apostolul şi Asachi), acest dicţionar este, va fi, cea mai importantă lucrare a sa. O carte monumentală de care avea nevoie fenomenul literar nemţean, unul din cele mai vizibile din ţară.

Nicolae SAVA

Articolul precedentPiața Centrală: Afară-i vopsit gardul, înăuntru leopardul
Articolul următorSpitalul Bicaz – Ziua Întâi: (Re)deschidere oficială, după trei ani de aşteptare

1 COMENTARIU

  1. ,,MONUMENTALA” CARTE ARE FOTOGRAFII SUBMEDIOCRE. PACAT. CHIAR NICI UN ,,ERUDIT” COLABORATOR NU SI-A DAT SEAMA DE ASTA? TREBUIAU SA CEARA SFATUL UNUI ARTIST PLASTIC DACA NU SE PRICEP DECAT LA VORBE

Comments are closed.