Revendicată de o bătrână drept teren agricol, cultivată câţiva ani cu porumb şi în final lăsată în voia sorţii, cetatea lui Ştefan cel Mare de la Gâdinţi a ajuns adăpostul perfect pentru vipere şi bursuci. Arbuştii au crescut unul lângă altul, aşa încât acum „jungla” din cetate este, practic, imposibil de traversat fără echipament special. Cum vegetaţia densă şi vieţuitoarele care şi-au stabilit „domiciliul” în situl arheologic riscă să compromită definitiv ruinele, dar şi o eventuală cercetare totală a locului, având în vedere că până acum nici măcar un sfert din suprafaţa cetăţii nu a fost studiată arheologic.
Dacă fosta conducere a Direcţiei pentru Cultură Neamţ nu s-a scandalizat nici când pâmântul a fost cultivat cu porumb, nici când a fost lăsat pradă bălăriilor, actuala directoare consideră că se poate vorbi despre o situaţie de urgenţă şi a cerut sprijinul prefectului.
„I-am trimis o adresă oficială domnului prefect, i-am descris situaţia şi i-am sugerat că doar forţele militare ar putea pătrunde acolo să cureţe zona”, a declarat Rocsana Josanu, directoarea Direcţiei pentru Cultură Neamţ.
„Marţi, 26 mai, va avea loc o simulare de inundaţi pe râul Cracău şi dacă tot se întruneşte Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă, vom discuta şi despre situaţia de la Gâdinţi”, a declarat prefectul Vlad Angheluţă.
„Trebuie să găsim o soluţie, probabil în colaborare cu vreo asociaţie de vânătoare”.
Problema cea mai mare – viperele – necesită echipament special şi, în eventualitatea unei capturări reuşite, trebuie găsit un loc sigur în care să fie duşi şerpii. Iar cum autorităţile din Neamţ nu au fost puse până acum în faţa unei astfel de situaţii, nu există nici soluţii.
„Noi nu am intervenit niciodată la vipere, ci doar la şerpi de casă”, a declarat colonelul Ioan Niţică, şeful ISU Neamţ.
„O să mă documentez un pic, pentru că este pentru prima dată când sunt pus în faţa unei astfel de situaţii. Probabil că va fi nevoie de sprijin din partea celor de la DSV şi de la Romsilva”.
Mult mai ferm a fost Raul Papalicef, şeful Serviciului Salvamont Neamţ:
„Noi am mai prins câte o viperă pe Ceahlău dacă era prea aproape de poteca turistică şi am dus-o mai încolo, însă chiar nu ştiu ce instituţie şi-ar putea asuma o astfel de intervenţie din punct de vedere al protecţiei muncii. Nimeni nu are în obiectul de activitate prinderea viperelor. Dacă muşcă pe cineva şi moare un om, cine răspunde pentru viaţa lui? Şi nici echipament nu ştiu dacă este pe undeva. În lumea civilizată există şi oameni specializaţi, şi echipament, şi ustensile. La noi, Poliţia animalelor este doar pe hârtie dar, în fond, am rămas nişte sălbatici care nu ştiu să intervină decât cu furca şi cu toporul. Cât priveşte bursucii, aici este o altă problemă, pentru că sunt în gestiunea unei asociaţii de vânătoare. Există o cotă de recoltă aprobată în fiecare an, n-ai voie să o depăşeşti”.
Deşi pomenită ca instituţie care ar putea interveni, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa alimentelor Neamţ nu are cu ce.
„Nu avem nici atribuţii în acest sens, poate vreo asociaţie de vânătoare sau cei de la ISU să rezolve problema”, spune directorul Sorin Ulea.
Speranţele îndreptate spre Romsilva s-au frânt, şi ele brusc.
„Noi nu am avut niciodată oameni specializaţi în astfel de operaţiuni şi nici nu ştiu cine ar putea interveni”, a declarat Lucian Cozma, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Neamţ.
„Din câte ştiu eu nici asociaţiile de vânătoare nu se ocupă cu astfel de intervenţii şi probabil că singura soluţie este stârpirea şerpilor. Trebuie să existe undeva în ţară vreo firmă privată specializată în distrugerea dăunătorilor şi a reptilelor”.
Viperele, însă, cel puţin cea de stepă aflată în pericol de dispariţie, dar şi cea comună, cum probabil este specia care „locuieşte” la Gâdinţi, sunt ocrotite prin lege. Şi până seva găsi o soluţie convenabilă pentru capturarea şi „cazarea” lor în alt spaţiu, vor stăpâni, în „parteneriat” cu bursucii, cetatea lui Ştefan. (Cristina MIRCEA)
