Pârâul Izvorul Alb a ieşit, din nou, din matcă de două ori în ultimele două zile, 19-20 iulie. Drumul este impracticabil, iar Primăria Bicaz încearcă unele lucrări de ameliorare cu anrocamente şi balastru care nu rezolvă fondul problemei. Dar reuşeşte, măcar parţial, să ţină cele şapte gospodării din zona inundabilă în legătură cu lumea civilizată, astfel încât ambulanţa, pompierii sau poliţia să poată ajunge acolo, în caz de nevoie. Iar oamenii să-şi poată procura pâinea de pe masă şi alte lucruri strict necesare.

Lucrări de regularizare nu au mai fost efectuate din 2006, când au fost alte inundaţii, iar acelea „nu au fost executate corespunzător”, în opinia viceprimarului de Bicaz, Pavel Surdu, care spune că acest curs de apă este în grija Apelor Române, datorită caracteristicilor sale deosebite, dar pentru această instituţie „Izvorul Alb şi Potoci sunt, probabil, prioritatea nr. 5006”.

„Noi suntem în şantier de trei săptămâni la Izvorul Alb. Şi, din cauza ploilor, suntem precum Meşterul Manole: ce lucrăm în două săptămâni, vine apa şi distruge peste noapte. Noi, practic cârpim, facem nişte lucrări de ameliorare pe la coturi, acolo unde vine apa cu putere, punem anrocamente de 500 kg până la 1,5 tone, şi apoi umplem cu balastru de râu. Iar acestea ţin cât ţin”, spune viceprimarul Pavel Răzvan Surdu. ”Am avut solicitări să facem acolo nişte căsoaie, adică nişte construcţii din trunchiuri de copaci groase de 40-50 de cm, care ar mai ţine apa. Şi am putea face asta, pentru că primăria deţine fond forestier. Dar, nu am primit autorizări pentru asemenea lucrări“.

O altă problemă care apare în această zonă, unde cele 6-7 gospodării rămase sunt, periodic, izolate din cauza inundaţiilor, este cea a alunecărilor de teren. Ultimele, din 2019, au făcut necesară strămutarea a şase familii din zonă. Torenţii necontrolaţi care apar pe versanţi – surse de apă care nu au fost niciodată canalizate – şi instabilitatea solului fac ca pământul să o ia la vale. Una dintre case a fost părăsită de proprietari de frică să nu fie îngropaţi de vii. Şi au avut dreptate, pentru că, în scurt timp după plecarea lor grajdiul a fost îngropat până la acoperiş de pământ, iar casa a rămas doar pe jumătate deasupra terenului.

Până când va fi găsită finanţare europeană, cârpelile continuă, iar legenda Meşterului Manole se tot perpetuează.

Angela Croitoru

Articolul precedentAxialul, din nou, blocat de aluviuni
Articolul următorNemțean internat în stare gravă, infectat cu un virus transmis de șobolani
Stiri din Neamt, Bacau, Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui. Primul ziar regional din regiunea Nord Est.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here