Miercuri, 30 octombrie, orele 17, în Sala Amfiteatru a Seminarului Teologic Ortodox “Episcop Melchisedec Ştefănescu”, PS Dr. Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului va susţine conferinţa “Trinitatea tridimensională pe Tabor”. Conferinţa va fi urmată de lansarea volumului “Tabor – liturghisire” de preot Cornel Paiu, apărut anul acesta la Editura “Zona Publishers” din Iaşi. “Cornel Paiu e şi poet şi slujitor al bisericii, ceea ce nu e deloc puţin; cartea de faţă se arată a fi, cu siguranţă, una deosebit de interesantă. Iar în vremuri de cumpănă, nimic nu pare a se arăta mai profitabil spiritual, pentru omul modernităţii târzii, decât această posibilitate de a găsi semnele eterne ale umanităţii creştine echivalate în versuri de secol XXI, pentru liniştea şi smerenia alcătuitorului, pentru bucuria, lumina şi pacea cititorului, atât unul şi celălalt prinşi pentru totdeauna, după cum o ştim de ceva vreme de când literatura e alături de oameni, în canonul miraculos al creaţiei şi al revelaţiei”, arată în prefaţa lucrării preotului romaşcan, Constantin Dram, care şi-a intitulat sugestiv prezentarea ca “Metafora Trupului din urmă sau continua ascensiune a Taborului”. Cornel Paiu, care trăieşte la Roman, unde activează ca preot, s-a născut la 19 noiembrie 1973 la Adjud, judeţul Vrancea, petrecându-şi copilăria în satul Huruieşti, judeţul Bacău, fapt ce a contribuit la formarea identităţii sale culturale. A absolvit Seminarul Teologic „Sf. Gheorghe” din Roman în anul 1995, licenţiat al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (secţia pastorală, 1999) şi, este totodată absolvent al Academiei de Arte „Luceafărul” din Bucureşti (secţia pictură de şevalet, 2004). “Paiu vine, indicibil, inefabil, dar cu certitudine şi cu acea nevinovăţie folclorică românească din Tinereţe fără bătrâneţe şi Călin (file din poveste), din Creangă şi Eminescu, dar şi din Labiş sau Nichita Stănescu. Sunt apropieri care vor străbate mereu, căci poezia noastră necontrafăcută, nemolipsită ca apa cea vie urcă spre Lumina Taborică, Lumina cunoaşterii, Lumina Vederii (de Dumnezeu), Lumina Mântuirii şi a Vieţii eterne”, scrie Tudor Ghideanu în postfaţa lucrării preotului romaşcan. (N.S.)
