Printre documentele de o inestimabilă valoare istorică, dar şi literară, aflate în păstrare la Filiala Neamţ a Arhivelor Statului, se află un document de la sfârşitul veacului al XVI-lea, mai precis din 16 martie 1596. Actul cuprinde două peceţi. Cea din dreapta este a bisericii lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ; cealaltă reprezintă pecetea tîrgului Piatra. Documentul priveşte conflictul de hotar dintre satele vecine, Tătăraşii şi Vânătorii, din apropierea târgului Piatra. Importanţa lui istorică rezidă în faptul că, la data emiterii, urbea de pe malul stâng al Bistriţei se numea deja târgul Piatra. Valoarea deosebită a acestuia se datorează însă şi faptului că reprezintă un adevărat document de limbă veche românească, de o reală frumuseţe şi expresivitate. Iată-l în cele ce urmează: „Milostive şi luminate Doamne, să hii măria dumitale sănătos! Facem ştire mării tale cum au venit egumenul de Bistriţi cu cinstită carte mării tale, la pârcălab şi la şoltuzul din Piatra ca să socotim pentru o sălişte de sat, anume Tătăraşii, ce sunt între Vânători şi între târg, ce au fost sat a sfentei mănăstiri a Bistriţii şi acum au împresurat Vânătorii hotarulu a Tătăraşilor, cât este de ceea parte de vale. Deci pârcălabul ne-a trimisă pe toţi, pe cum scrie cinstita carte mării tale, şi ne-au întrebat pe toţi cum ştim, cu sufletele noastri, avut-au Tătăraşii hotar de cea parte de vale? Deci noi aşea ştim, cu sufletele noastre: că cum au şi alte sate hotar peste vale aşe au avut şi Tătăraşii hotar peste vale. De va hi şi pe giurământul, noi vom giura şi naintea dumitale pentr-acesta lucru. Aceasta facem ştire mării tale şi ce va hi mila mării dumitale. Să hii măriia dumitale sănătos. Şi prea mare credinţă am pus şi pecetea târgului şi a preoţilor. 7104 (1596) martie 16. Rugătorii mării dumitale, preoţii şi şoltuzul cu toţi târgoveţii de târg de Piatra”. Aşadar, şi locuitorii plaiurilor de la poalele Ceahlăului sunt păstrători şi continuatori, prin furtunile veacurilor, aşa cum o atestă şi documentul din 16 martie 1596, ai limbii strămoşeşti. (Prof. Gh. RADU)
