Pe 19 august, jandarmii nemţeni au aflat, dintr-o sursă autorizată – prof. muzeograf Dan Mihăilescu, despre “importanţa şi contribuţia majoră a domnitorului Constantin Brâncoveanu la istoria şi cultura naţională”. Activitatea a făcut parte din şirul de manifestări programate pentru a marca “Anul Brâncoveanu”.
“Dl. prof. Mihăilescu a evocat într-o manieră emoţionantă destinul marelui domnitor Brâncoveanu, ca pe o sursă de inspiraţie pentru sentimentul naţional şi patriotic, prezentând biografia şi climatul geopolitic al acelor vremuri şi accentuând moştenirea istorică şi culturală pe care şi-a pus amprenta Constantin Brâncoveanu”, se arată în comunicatul Biroului de presă al IJJ Neamţ.
La propunerea Ministerului Culturii, anul 2014 a fost declarat “Anul Brâncoveanu”, pentru a marca 300 de ani de la tortura Brâncovenilor. Timp de 4 luni , domnitorul, fiii săi – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul său Ianache au stat la închisoarea Edicule, unde au fost schingiuiţi, pentru a trece la religia musulmană. Refuzul a fost răsplătit cu decapitarea tuturor şi aruncarea trupurilor în mare. Doamna Maria, soţia domnitorului, cu ajutorul unor credincioşi, a reuşit să le recupereze şi să le îngroape în insula Halki din Marea Marmara. Pe furiş, capul voievodului a fost adus în ţară şi înmormântat în ctitoria sa, Biserica “Sf. Gheorghe” din Bucureşti. Cei 6 decapitaţi au fost canonizaţi în anul 1992, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. (C. MIRCEA)
