pietricica turism

O veste care dă fiori răcoroși ca de frigider unora de prin școale și primările aferente, zice că o seamă de inși de la instituția cu D și N și A au pus geana pe o seamă de biznisuri făcute cu oarece spații de prin așezămintele unde învață copchii județului. Acuma, noi nu știm să se fi făcut ceva strigător la porțile cerului, dar știm că nu iese fum, dacă nu se face ceva foc sau baremi o brumă de jar. Așa că, suntem curioși, să vedem cu or făcut o seamă de inși de o schimbatără rostu la anexe dă școale și le-o făcut dughene, care să le aducă bănuți de concedii și mofturi de pus prin casă ori pe doamne.

 Fierbere și la pesedeul aflat la confluența dintre Siret și Moldova, unde o distinsă damă este dată virtual câștigătoare a foncției dă șef peste pesedeii municipiului de acolo, că o  mai condus filiale dă partid și are un talent feminin naturel, asemănător cu zicerea den folclor, că unde pune o doamnă mâna, crește ca și cum ai pune drojdie. Potențiala șefă o avut și noroc, că înaintea mneaei, un nene se tot bătea cu pumnii peste el, că o să fie staroste peste feleală, așa că treaba asta l–o făcut să intre în dizgrație și s-o ales cu o cizmă rusească în părțile moi de la foncția asta. Acuma, noi zicem să-i fie de bine doamnei, dar ne-o reținut atenția dom senator den municipiul pomenit mai sus, care nu mai dorește să fie șăf acolo, pentru simplul motiv, că o să aibe treabă multă la județ. De unde am tras de concluziile cumătrului, că ori junele șăf se pregătește de o pribegie spre un lighean cu apă rece ca suport pentru procesele de gândire, ori se va înscrie la concursul național de joc de glezne, faza pe târg, până se liniștesc apele cu alegerile pentru europarlamentoși. Dacă e să ne gândim și altfel, e posibil ca cei care dau ora egzactă la pesedeu să coboare milităria den pod, că nu să poate, ca să se pupe șăfii la București și cei den provinție să se stuche ca la ușa cortului.

 O dumă de post zice, că o seamă de rezidenți ai beciurilor pe motiv de moșmande și coșerole cu băneturi au început să se spovedească. Dar se spovedesc din gros, că e momentu bun și așa își mai descarcă și ei conștiințele încărcate, bașca dau de lucru la cei ce-i ascultă, care aproape au rămas fără pixuri de la atâta stenografie pă genunchi. Acuma, noi zicem că e bine pentru ei, că la judecata cea mare spovedania asta cântărește greu și pot să doarmă un pic mai liniștiți. Numai că unii se ușurează creștinește în interior, dar la exterior neliniștea e mare, că cei rămași afară nu se spovedesc de voie și se tem să nu fie spovediți la nevoie. Așa că, dacă o să auziți de câte unu luat pe sus, să nu vă mirați tare că se știe de unde i se trage.