pietricica turism

Ce s-a întâmplat cu licitaţia pentru demolarea parţială a ultimelor bucăţi din pavilioanele rămase în picioare de la Piaţa Centrală?

– Până miercuri, la ora 13, comisia desemnată nu a primit nicio ofertă pentru corpurile B şi C, unde trebuia să terminăm cu demolările. După ce am închis procedura, joi dimineaţă am primit pe fax o ofertă de la o firmă din Sibiu care şi-a manifestat intenţia de a participa la demolare. Acuma analizăm oferta.

Nu mergea să faceţi încredinţare directă, fără licitaţie?

– La valoarea care este putem face încredinţare directă, dar am vrut să evităm discuţiile. Noi estimăm 170.000 lei, conform expertizei tehnice. Nu sunt probleme de niciun fel. Finalul, adică valoarea finală, se stabileşte după execuţia demolării. Am avut avut întâi o demolare pentru corupul A, lucrare cunoscută de toată lumea, acuma avem ajustări la celelalte două corpuri. Experţii au stabilit ce mai avem de tăiat din stâlpi, grinzi şi acoperiş.

Nu ne încurcăm, nu pierdem timp încă o dată cu valori, preluări, transferuri?

– Nu încurcăm nimic. Abia de acum încolo se va face evaluarea finală pentru ca primăria să ştie exact ce preia de la noi.

Unde regăsim valoarea a ce rămâne în picioare?

– Din faza în care suntem se trece, în sfârşit, la lucruri concrete. Primăria ştie exact ce se scade din valoarea proiectului ce va fi licitat de Compania Naţională de Investiţii (CNI), iar firma de reasigurare ce scade din daună. Din dosarul transmis la CNI lipseşte această bucăţică, ultima parte de demolare. La fel şi la Crawford & Company, la reasigurător.

Cinstit vorbind, asta înseamnă că nu se poate da drumul la nicio licitaţie pentru lucrări, indiferent de angajamente şi promisiuni politice.

– CNI aşteaptă aceste ultime detalii şi apoi dă drumul la procedură, să vedem cine câştigă lucrarea. S-a făcut o parte de curăţenie, de tăieri. Conform celor stabilite de experţi urmează să închidem absolut toate intervenţiile la partea de clădire rămasă. După ce terminăm totul, nu mai devreme, se va face evaluarea finală astfel ca primăria să ştie ce şi cu ce valoare preia de la noi.

De aici încolo mergeţi, ca să zic aşa, în regim accelerat?

– Trecem deja la lucruri concrete. Se participă la licitaţie, la CNI. Proiectul integral e transmis la Bucureşti. Lipseşte doar această bucăţică, ce rămâne în picioare după ce terminăm cu ultima demolare. CNI nu poate da drumul la licitaţia pentru lucrări, pentru desemnarea executantului până nu ştie ce are de scăzut din valoarea totală a investiţiei conform proiectului integral.

Înţeleg că ce rămâne ca parte construită, care se păstrează, se scade din investiţie. Pe de altă parte…

– Cum se scade din investiţie se scade şi din valoarea daunei conform poliţei de asigurare. Exact asta este.

Cum vă înţelegeţi cu reasigurătorul din SUA?

– Conform ultimei discuţii cu reprezentantul firmei de reasigurare, purtată miercuri, nu e nicio problemă cu aceste detalii.

Pe româneşte, pentru public, vine că investiţia e de la CNI prin primărie, iar banii de asigurare vin la voi. Corect?

– Aşa este, noi primim banii din asigurare, iar CNI finanţează investiţia.

Ce faceţi cu banii?

– Îi folosim pentru plata obligaţiilor, a cheltuielilor pe care le-am avut în această perioadă, din iulie încoace, şi care n-au fost cum să fie acoperite din venituri. Prin pierderea pieţei noi am rămas fără 80% din venituri. Curent am consumat, apă am consumat, gunoi trebuia să plătim – toate utilităţile au însemnat costuri. Printr-o înţelegere cu furnizorii am fost amânaţi la plată.

Există vreo limitare de la lege, de la poliţă în privinţa utilizării banilor primiţi pe asigurare?

– Nu, nu e nicio restricţie. Noi stabilim ce facem cu banii.

Ar putea interveni CNI, să ceară, să pretindă o participare la noua investiţie?

– Nu, e vorba de alţi bani, de altă destinaţie. Investiţia e între oraş şi CNI, noi nu suntem parte. Noi avem socotelile noastre.

Dar se suprapun. CNI nu dă drumul la licitaţie până nu terminaţi ultima demolare, iar reasigătorul nu vă dă banii până nu vede şi el cât face restul de construcţie păstrată. Cum stăm cu termenele?

– Nu am participat la toate discuţiile, în detaliu. Ştiu însă că proiectantul estimează o durată de maxim 6 luni pentru execuţie. Mai ştiu că într-un fel de orizont, până pe 20 decembrie, reasigurătoul poate da drumul la bani.

Voi nu aţi purtat discuţii cu CNI?

– Nu, absolut toate demersurile au fost purtate de primărie. Doamna viceprimar Aurelia Simionică ştie toate amănuntele.

Cert este că iarna asta o vom trece cu improvizaţii de piaţă.

– Nu avem soluţii, nu avem de ales.

Mai ridicaţi vreun cort?

– Nu. Din analiza făcută de noi nu e necesar. Chiar dacă am oferit acel cort pe care tot îl fotografiaţi la ziar, vă spun că nu este umplut.

Dacă tot aţi menţionat presa, vă spun că noi avem un fel aparte de percepţie din partea publicului. Cred că şi voi aveţi semnalele voastre, motiv pentru care vă întreb ce reacţie simţiţi din partea pietrenilor?

– Marea problemă pentru cei care vin în piaţă, atât ca şi cumpărători, cât şi pentru cei care vând este lipsa banilor. Lumea nu are bani, lumea e săracă. Sărăcia este factorul care duce la perturbarea activităţii în piaţă.

Cum stăm cu diferenţele între zonele oraşului, între pieţele celelalte?

– Diferenţa e foarte vizibilă între pieţele de cartier. În piaţa din Mărăţei, în care am investit minim, dar am asigurat nişte condiţii optime pentru un comerţ civilizat, nu simţim nicio creştere. Cu toate facilităţile pe care consiliul de administraţie le-a aprobat nu reuşim să acoperim suprafeţele din piaţă. Se simte clar că este sărăcie. Piaţa Dărmăneşti funcţionează şi ea cam la un 60%. Piaţa din Precista este piaţa unde activitatea se desfăşoară cât de cât normal, ceea ce mă face să cred că oamenii din zonă beneficiază de nişte resurse financiare mai mari decât ceilalţi pietreni.

Sunteţi mulţumit de proiectul făcut de Iulian Diaconescu pentru noua piaţă?

– Echipa de proiectanţi cred că a realizat un proiect care va aduce din nou piaţa din Piatra Neamţ în topul pieţelor din România.

Ştiţi că publicul vă admiră sincer pentru că aţi găsit o soluţie locală şi nu oarece client din cooperativa politică trimis de la vreun Scorniceşti?

– A fost decizia noastră să mergem cu profesioniştii locali până la capăt. Personal, încă de la venirea în URBAN, am avut tangenţe cu proiectantul. Studiam reamplasarea tonetelor din fosta piaţă şi celelalte condiţii pe care voiam să le asigurăm. Documentaţia domnului Diaconescu, viziunea sa au fost factorii decisivi. Ştia tot, absolut tot în privinţa arhitecturii, a compartimentării, a utilităţilor. Plus că lucrează cu domnul Octav Palamaru, tăticul şi bunicul structuriştilor din Neamţ, pe care încă nu-l bate nimeni profesional. Era nedemn pentru noi să nu ţinem cont de ei.

Mai avem bazarul. E un subiect fierbinte.

– La ora actuală, la cererea celor ce-şi desfăşoară activitatea în bazar, ca să nu facem aiurea trecerea din bazarul vechi în bazarul nou, am acceptat o amânare. Alocarea spaţiilor s-a făcut însă pentru toţi chiriaşii, fără mari probleme. Procedura a satisfăcut până la urmă pe toată lumea. În bazarul nou fiecare ştie unde se va duce. Au voie să-şi amenajeze, să-şi aranjeze rafturile şi tot ce le trebuie astfel încât pe data de 15 ianuarie 2015 toată lumea să înceapă activitatea acolo. Cred că primăria ne va înţelege şi pe noi, şi pe chiriaşii din bazar. Solicitarea iniţială a primăriei era ca mutarea să se facă înaintea sărbătorilor de iarnă, dar trebuie să ţinem cont de oameni, că aşa este corect. Nu puteam forţa nota. Chiriaşii plătesc, publicul cumpără şi ei contează în primul rând.

Interviu realizat de Viorel COSMA