Inscripţii nemţene

După cum cititorii noştri fideli au observat, începând cu numărul 51 al Suplimentului nostru, am iniţiat rubrica de Artă plastică, pe care o susţine, unul din criticii cei mai autorizaţi de artă plastică pe care-i avem în judeţ, Lucian Strochi. Spre bucuria noastră, sperăm şi a cititorilor, începând din acest număr, inaugurăm încă o rubrică nouă, cu titlul de mai sus, pe care o va susţine cel mai important istoric literar al momentului din România, profesorul dr. Nicolae Scurtu din Bucureşti, nemţean de origine. Cu numerele viitoare ale Suplimentului se anunţă noi colaboratori de prestigiu din judeţ şi din ţară.

G.T. Kirileanu şi contemporanii săi

Unul dintre cărturarii emblematici din ţinutul Neamţului este, desigur, şi G.T. Kirileanu (1872–1960), care s-a impus prin cercetările sale în domeniul istoriei literare şi în cel al descoperirii, adunării, adnotării şi publicării folclorului românesc. Fascinat de opera lui Ion Creangă şi Mihai Eminescu, de biografiile lor şi, fireşte, de receptarea creaţiei acestor autori clasici şi inimitabili, tânărul şi pasionatul cercetător semnalează, cu o proverbială parcimonie, orice text, informaţie, ştire sau notă privitoare la existenţa celor două personalităţi exemplare ale literaturii naţionale.

Cu o tenacitate greu de imaginat, atunci ca şi astăzi, G. T. Kirileanu colecţionează toate manuscrisele operei lui Ion Creangă, toate ediţiile creaţiei sale şi, evident, toate referinţele critice publicate până în anul 1938. În anul 1939, la sugestia lingvistului şi filologului Al. Rosetti, publică sub auspiciile Fundaţiilor Culturale Regale, întâia ediţie critică, integrală, a operei lui Ion Creangă¹, ce se constituie într-un reper cultural fundamental. Aceste fulguraţii critice şi biografice mi-au fost sugerate de câteva epistole, necunoscute până acum, trimise de aici, din Piatra-Neamţ, mai tânărului său prieten, doctorul Gheorghe Eustaţiu (1894–1988), unul dintre cei mai însemnaţi specialişti din Bucureştiul de odinioară.

Informaţiile din aceste epistole trimit la oraşul Piatra-Neamţ, la farmacia şi laboratorul lui Vorel, la familia sa, precum şi la precaritatea sănătăţii sale.

Piatra-N[eamţ], 16 noi[embrie] 1937 / Str[ada] Ştefan cel Mare, nr. 25

Mult iubite doctore, / Laboratorul Vorel din oraşul nostru înfiinţează o secţie de analize biologice şi bacteriologice şi are nevoie de un tânăr d[octo]r bacteriolog autorizat şi cu experienţă. Condiţiile de angajament ar fi de aproximativ 7000–8000 lei lunar înspre nouă, cu un procent de participare la beneficiile acestui laborator. Te-aş ruga, dar, să fii bun a te gândi şi a-mi răspunde dacă s-ar găsi un asemenea d[octo]r, care să se aşeze în acest frumos oraş de munte, care cred că este pe cale bună de propăşire. Prietenul meu, farmacistul C. Vorel², este un om distins şi prea cumsecade, pe care prietenul Memi³ l-a cunoscut în călătoria pe coasta Dalmaţiei. Sper că te-ai întors refăcut din călătoria în Apus şi că ai uitat suferinţele de astă vară. Călduroase îmbrăţişări fraţilor⁴. Cu multă dragoste, G.T. Kirileanu. [Domniei sale domnului doctor Gheorghe Eustaţiu, Bucureşti, Strada Batişte, nr. 29]

Piatra-N[eamţ], 21 april[ie] 1939

Mult iubite domnule doctor, / De-abia acum vă pot da un semn de viaţă, pentru că numai de câteva zile am putut părăsi patul din cauza unei gripe foarte rele, care m-a chinuit o lună încheiată cu tuse, junghiuri, dureri de cap ş[i] c[ele]l[alte]. Mă simt slab de tot şi neînstare de a lucra ceva. Nu mai ştiu când voi putea veni la Bucureşti şi de aceea te rog a arăta fraţilor şi celor ce-şi vor aminti de mine cele mai călduroase sentimente prieteneşti, iar d[umnea]ta primeşte sincerele şi devotatele urări de ziua numelui din partea lui./ Moş Ghiţă cel necăjit. /[Domniei sale domnului doctor Gheorghe Eustaţiu, Bucureşti, Strada Batişte, nr. 29].

Piatra-N[eamţ], 21 aug[ust] 1942

Iubiţi prieteni, / Am primit poştala din 17 aug[ust] şi m-am bucurat având ştiri bune de la d[umnea]v[oastră], dar m-au umplut de mâhnire veştile despre iubiţii noştri bătrâni care au de suferit în atâtea privinţi.

Deşi eu sunt tânăr faţă de dânşii, am început a fi necăjit de tot mai multe slăbăciuni, cum zicem noi moldovenii. / Ameţeli cu dureri de cap mă cearcă tot mai des. Pe lângă asta unul din nepoţi, student în medicină, fiind rânduit cu serviciul la Spitalul Militar din Iaşi a făcut hemoptizie şi suntem tare îngrijoraţi. / Celălalt nepot, d[octo]r în med[icină] vet[erinară] a fost chemat la serviciul militar. Precum vezi tot griji şi iar griji nepotrivite pentru păcătoasa mea inimă. / Din toată inima vă doresc sănătate şi vă îmbrăţoşez, / Moş Ghiţă / [Domniei sale domnului Emil Eustaţiu, Vila Cazino, Băile Olăneşti, judeţul Râmnicu Vâlcea; Gheorghe T. Kirileanu, Strada Ştefan cel Mare, nr. 25, Piatra-Neamţ].

Note · Originalul acestor epistole, inedite, se află la Arhivele Naţionale ale României. Colecţia Personalităţi. Fondul Gheorghe Eustaţiu. Dosar nr. 1, f. 1, 3 şi Fondul Emil Eustaţiu. Dosar nr. 2, f. 1. 1. Ion Creangă ~ Opere. Ediţie critică cu note, variante şi glosar de G.T. Kirileanu. Cu 27 planşe afară din text. Bucureşti, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II“, 1939. [Unul din exemplare, aflat în biblioteca mea de la Văratec, conţine autograful ~ Bunilor prieteni fraţi Eustaţiu, recunoscătoare amintire de la Moş Ghiţă Kirileanu, 22 iunie 1939]. 2. Constantin Vorel (1884–1964), farmacist şi publicist. A coordonat şi publicat revista Sănătatea noastră. Există un apreciabil număr de scrisori trimise lui G.T. Kirileanu. 3. Emil Eustaţiu (1896–1947), fratele lui Gheorghe Eustaţiu, licenţiat şi doctor în drept şi economie. 4. Au fost trei fraţi, Victor, Gheorghe şi Emil Eustaţiu, fiii lui Aristide şi ai Virginiei Eustaţiu.

Nicolae SCURTU