matasa_epistola 1

Una dintre personalităţile însemnate ale ţinutului Neamţ este, desigur, şi preotul, prozatorul, arheologul, lingvistul, publicistului şi memorialistul Constantin Matasă (1878–1971), care s-a bucurat, constant, de admiraţia şi preţuirea lui Nicolae Iorga, Spiru Haret, Simion Mehedinţi, Ioan Andrieşescu, Scarlat Lambrino, Emanoil Bucuţa, Petru Comarnescu, G.T. Kirileanu, Ion M. Sadoveanu, Radu Vulpe, Vladimir Dumitrescu, Artur Gorovei, Ion Nestor, Dumitru Almaş şi mulţi alţii. Naratorul şi arheologul Constantin Matasă s-a impus ca un excelent cunoscător al tradiţiilor, al istoriei locale, al toponimiei şi al vieţii religioase şi culturale, pe care le-a cercetat şi le-a făcut cunoscute atât în  Neamţ, cât şi în alte centre universitare şi academice, precum Iaşi, Cluj şi Bucureşti.

Se cuvine să precizez că preotul Constantin Matasă s-a afirmat, în plan local, şi ca un autentic publicist în paginile unor ziare şi reviste, precum şi în publicaţiile sale – Propăşirea (1914) şi Noua Floare a Darurilor (1924). Datorită meritelor sale literare şi ştiinţifice, precum şi renumelui pe care şi l-a dobândit, Constantin Matasă este invitat să colaboreze la Societatea de Radio, unde este prezent cu următoarele teme: De la Piatra la Bicaz, 24 septembrie 1932, Ceahlăul, muntele sfânt, 25 octombrie 1932, Legende din munţii Moldovei, 19 noiembrie 1932, Balaurul, 2 februarie 1933, Românul frate cu codrul, 11 martie 1933, Drumuri şi popasuri domneşti, 27 iunie 1933, Palatul cnejilor de la Hangu, 17 octombrie 1933, Cetatea Neamţului, 30 august 1934, Drum de iarnă ~ De la Dorna la Broşteni, 16 martie 1935, De vorbă cu străjerii,  29 iulie 1939, Din pitorescul judeţului Neamţ, 14 octombrie 1942, Din pitorescul judeţului Neamţ, 27 ianuarie 1943, Săpături în Moldova, Basarabia şi Bucovina, 27 noiembrie 1943 şi, în fine, Piatra-Neamţ, 26 martie 1944. Revelatoare este, în acest sens, şi epistola, necunoscută până acum, pe care o trimite, din Piatra-Neamţ, lui Henri Blazian (1902–1961), director de programe la Societatea de Radio.

[Piatra-Neamţ], 17 martie 1935 / Mult stimate domnule Blazian,

Aseară, stând în casă, cu aparatul radio deschis, numai ne pomenim că se anunţă – «Conferinţa preotului Matasă1». Vă puteţi închipui ce figură am făcut, şi eu şi toţi cei din casă, am încremenit. Socoteam că s-a făcut vreo greşeală, crezându-se că am mai rămas în Bucureşti după ce v-am prezentat lucrarea şi că acum eram aşteptat să mă prezint la microfon. Asta, cu atât mai mult cu cât, după ce a fost anunţată conferinţa a urmat o mică pauză.

Dar, în sfârşit, când am văzut că citeşte cineva şi citeşte frumos, m-am uşurat. Ar trebui să vă dau în judecată pentru spaima ce am tras-o. S-a făcut mare haz că mi-am ascultat şi eu conferinţa, iar alţii îmi spuneau azi, cum de mi-am schimbat aşa vocea, într-un minunat bas. Le-am spus şi eu că aşa păţesc după prima săptămână de post. Vă mulţumesc frumos pentru deosebita d[omniei]  [voa]stre amabilitate de a fi găsit loc şi pentru conferinţa mea, făcându-mi-se şi un serviciu în felul acesta, pentru că ceea ce mi se plăteşte la Radio de abia îmi ajunge pentru drum. Mulţămesc şi pentru că i s-a lăsat conferinţei culoarea limbii, caracteristică în Moldova noastră de munte. Dacă lucrări în genul acesta sunt trebuitoare la Radio, vă rog să fiţi bun a-mi comunica, poate să mai adun material nou pentru altă dată, pe după Paşti. Îmi permit să atrag luarea aminte celor în drept, de la Radio, asupra nepotrivirii următoare. Acum chiar, când vă scriu, au ascultat minunata conferinţă a d[omnu]lui Al. Lascarov-M[oldovanu]2, care, pentru săteni, mai ales, este de o valoare educativă nepreţuită. Imediat după conferinţă a urmat un disc cu o învârtită de cele care fac să scapere pământul sub picioare. Putea urma după conferinţă doina care s-a cântat ceva mai târziu. Asta e părerea mea. Cu cele mai alese salutări şi dor de bine,

Preot C. Matasă

[Domniei sale domnului Hanri Blazian, Societatea de Radio, Strada General Berthelot, Bucureşti].

Note

* Originalul acestei epistole necunoscute se află la Biblioteca Academiei Române din Bucureşti. Cota

1. Constantin Matasă – Drum de iarnă – De la Dorna la Broşteni, 16 martie 1935, ora 20.45. Manuscrisul are 16 file dactilografiate şi se păstrează în Arhiva Societăţii Române de Radio.

 2. Alexandru Lascarov-Moldovanu – De vorbă cu sătenii, 17 martie 1935, ora 17.30. Manuscrisul are 13 file şi se află în Arhiva Societăţii Române de Radio.

Nicolae SCURTU

Articolul precedentCărţi în pregătire: Constantin Ardeleanu / „Obliteraţii” (XXVII) PANAIT ISTRATI (1884-1935)
Articolul următorArtă plastică / Carmen Cărăuşu sau triumful soarelui și al monocromiei (II)