Marea actriţă Ileana Stana Ionescu serbează, miercuri, 14 septembrie, împlinirea vârstei de 80 de ani. Artista a jucat pe scândura Teatrului Tineretului din Piatra Neamţ, din 1959 până în 1965, iar amintirile păstrate din acea perioadă sunt memorabile: “Tot ce s-a petrecut în teatrul din Piatra Neamț a fost minunat. Anii cei mai frumoși ai tinereții noastre, vorbesc și în numele soțului meu, i-am petrecut acolo. Datorită teatrului am cunoscut această frumoasă țară, am umblat mult prin sate, am reprezentat «Soacra cu trei nurori», n-am să uit asta niciodată, am cunoscut țara asta de care m-am îndrăgostit și pe care n-aș părăsi-o niciodată”.
Ileana Stana Ionescu s-a născut, la 14 septembrie 1936, la Brad (Hunedoara). A copilărit la Turnu Severin. După terminarea liceului, a plecat la Reșița, unde locuia unchiul său, pentru a-și căuta de lucru. Prin intermediul acestuia, a ajuns să cunoască actori de la Teatrul din Reșița. Regizorul piesei “Școala femeilor” a remarcat-o, a dat probă și a rămas în teatru.
Împreună cu soțul său, actorul Andrei Ionescu, a plecat la Piatra Neamț, în 1959, la Teatrul Tineretului. La un moment dat, a fost văzută de maestrul Radu Beligan jucând pe scena de la Piatra Neamț și i-a propus să vină în București, să dea concurs la Teatrul Național. A dat concurs și l-a luat, începând să joace acolo în 1965.
Din anul 2002, este societar de onoare al Teatrului Național București. De-a lungul carierei artistice a primit numeroase premii și distincții: Premiul Teatrului Național pentru activitatea artistică (1976), Premiul special al juriului pentru întreaga activitate artistică (1985), Premiul de excelență al Galei UNITER, Placheta de aur UARF pentru merite deosebite în dezvoltarea artei și culturii cinematografice (2001).
În septembrie 2011, a primit o stea pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, din Capitală. (M. CONSTANTINESCU; FOTO: Teatrul Tineretului)
Iata un nou prilej de a fi mindri de orasul nostru !
Faptul ca mai toti marii actori ai acestei tari, si-au inceput cariera artistica la Piatra Neamt.
Eram eleva la liceul C Hogas si mergeam organizat la premierele teatrului. Imi amintesc cu mare placere si acum, bucuria,emotia,placerea, mindria chiar de a pasi in mare liniste in sala de teatru. Atentia marita cu care studiam tot ce se intimpla in acel spatiu, sacru, chiar stingacia cu care atingeam scaunul de plus rosu.
Era un alt loc, in afara de sala de festivitati a liceului,terenul de handbal al liceului, biblioteca liceului, in care ma simteam speciala ! Mult respect actorilor.