Hărţile sunt întocmite de căminarul Scarlat Osvat, fost geometru al ţinutului Neamţ, cum însuşi se intitulează. Cine a fost Scarlat Osvat? Puţin cunoscut, Osvat, care-şi doarme somnul de veci sub zidurile Catedralei Domneşti Sf. Ioan din Piatra, a fost un harnic topometru, trăitor în Piatra-Neamţ în prima jumătate a veacului al XIX-lea. Elev al lui Gheorghe Asachi, Osvat absolvă Şcoala de Ingineri Hotarnici din Iaşi şi, pesemne, originar din Piatra-Neamţ, el vine să se aşeze statornic în târgul lui natal. Stăpânind bine meşteşugul ingineriei hotarnice, Osvat e chemat pretutindeni de către proprietarii rurali care erau obligaţi să-şi lămurească hotarele moşiilor, mai ales după 1831, în urma noilor orânduiri statornicite de stăpânirea rusească a Regulamentului Organic. Numeroase planuri de moşii au rămas de la el, risipite în colecţii particulare în cuprinsul judeţului Neamţ, şi o obligaţie de pietate, dar şi una de ordin ştiinţific ar impune strângerea şi tipărirea lor.
Îndemnat de bună seamă de către Gheorghe Asachi, sau, poate, de fratele acestuia, Petru, Osvat alcătuieşte la o dublă scară, planul general al ţinutului Neamţ, ca unul ce făcuse ridicarea aproape a tuturor moşiilor din cuprinsul ţinutului. Sunt hărţile – scara lor ne impune acest termen – pe care le comentăm aici.
Prima hartă, la scara cea mai mare, poartă titlul: Planul topografic a întregului ţănut a[l] Niamţului. E mai ales o hartă geodezică. Moşiile sunt delimitate cu linii groase în culori felurite, purtând scris numirile cu chirilice de tranziţie, în caractere groase. Ocoalele (plasele) sunt despărţite prin linii punctate. Regăsim cele 5 ocoale rămase după rotunjirea administrativă din 1844, şi anume: ocoalele Pietrei, Bistriţei, De Mijloc, De Sus şi Muntelui. Detaliile planimetrice sunt puţine. Satele nu sunt arătate decât prin cruci simple. Drumurile sunt arătate prin linii subţiri, iar apele curgătoare după mărimea lor, prin linii simple sau duble. Văile apelor sunt colorate în cafeniu închis, fără însă a se urmări scoaterea în prim-plan a reliefului.
Întrebuinţarea din plin a culorilor vii, roşu, albastru, verde, place ochiului, iar scrierea frumoasă în caractere felurite dă o înfăţişare de lucru îngrijit planului întreg. O roză a vânturilor dă orientare. Pe margine, harta poartă un tablou, o însemnare pe plase a numirii proprietăţii, numele proprietarului şi suprafaţa de teren stăpânită, aceasta în fălci moldoveneşti. Fiecare tablou are totalizată cantitatea de teren pe plase şi, apoi, în recapitulare, se dă, în tablou separate, totalul în fălci pe întreg ţinutul. Osvat întrebuinţează o scară grafică zecimală cu talon din 1000 în 1000, până la 5000, fără însă a arăta unitatea de lungime întrebuinţată. (Prof. Gheorghe RADU)
