Măsurile sociale par a fi principalul răspuns al administrației centrale la criza economică cu care se confruntă România. După ce în aprilie era anunțat un set de măsuri în valoare de 17,3 miliarde de lei, astăzi, 24 mai a fost anunțat un nou pachet „Sprijin pentru România” în valoare de 1,1 miliarde euro.
Dintre măsurile anunțate, prima care sare în evidență ca fiind necesară este cea a acordării „unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 700 de lei”. În condițiile inflației tot mai ridicate și a majorării substanțiale a prețurile la gaze și energie, cei cu pensii mici se află în mare dificultate.
Printre celelalte măsuri sociale anunțate se numără:
- „Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă;
- Acordarea unui sfert din diferența de salariu în conformitate cu legea salarizării unitare cuvenită salariaților din domeniul public”.
În ceea ce privește „măsurile” economice, acestea sună mai mult a obiective:
- „Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%, cu excepția investițiilor, salariilor, pensiilor și asistenței sociale;
- Suspendarea angajărilor la stat începând cu 1 iulie;
- Creșterea colectării veniturilor la buget cu 10 miliarde de lei;
- Accelerarea absorbției fondurilor europene prin PNRR”.
Toate aceste elemente sună foarte bine pe hârtie dar, cel puțin deocamdată există și semne de întrebare. În cazul măsurilor sociale, ce firme / cetățeni se vor putea încadra la amânarea ratelor la bănci și ce va însemna „dificultăți financiare” în contextul crizelor. Amânarea în sine nu rezolvă problemele firmelor, scadența tot va veni și mediul privat încă are nevoie de un sprijin mai concret, mai ales firmele mici.
Obiectivele economice menționate ar suna mult mai bine dacă ar fi fost însoțite de mai multe detalii. De exemplu acea diminure de 10% a cheltuielilor bugetare care nu afectează salarii, pensii, asistență socială și investiții, de unde va veni? Interesantă este și suspendarea angajărilor la stat de la 1 iulie. În urmă cu 4 zile, președintele ANAF, Lucian Ovidiu Heiuș, anunța noi concursuri de ocupare a posturilor disponibile. „Am constatat și eu că avem o medie lunară de posturi neocupate cam de 2500”. El se plângea de asemenea, că ANAF are o structură de personal îmbătrânită. În iunie se va organiza un concurs la ANAF pentru ocuparea a 260 de posturi, dar până la 2500 pare a fi cale lungă. Și tot aici, mai vorbim și despre creșterea colectării veniturilor la buget (un obiectiv omniprezent pentru fiecare administrație) dar tot fără personal nou.
Vlad B.
