Primăvara cărţii 2014 a sosit, plină de culoare, la Iaşi, odată cu Târgul de carte, artă şi muzică „Librex”, organizat de către SEDCOM LIBRIS, în parteneriat cu Primăria şi alte instituţii şi organizaţii de primă mărime ale capitalei Moldovei. Eveniment complex, polivalent şi de o strălucire aparte, Târgul a însemnat contact direct cu cartea, întâlniri cu scriitorii şi cu alţi oameni de cultură, lansări şi prezentări de carte, minispectacole, recitaluri muzicale, expoziţii de pictură şi artizanale, produse de tot felul, şi alte manifestări de artă, expoziţiile, susceptibile să satisfacă orice cerinţe.
Palasul, pe care o consider principala realizare civică şi urbanistică a Iaşiului ultimei jumătăţi de secol, de care avea nesmintită nevoie, alături de alte spaţii, au conferit manifestării ţinuta şi condiţiile excelente, corespunzătoare valorii şi importanţei sale, la un nivel net superior ediţiilor precedente, de care organizatorii pot fi mândri.
Nu este în intenţiile noastre să redactăm o cronică a Ediţiei 2014 (a XXII-a) a Târgului de Carte, întrucât ne lipseşte viziunea asupra ansamblului. Dar menţionăm prezenţa a peste 125 de expozanţi de carte şi de accesorii, a nu mai puţin de 300 de evenimente cultural-artistice de o remarcabilă diversitate, ca şi serviciile pe potrivă, într-o ambianţă şi organizare de top, susceptibile de a mulţumi pe toată lumea. Ba aş putea spune că a fost destul de dificil pentru orice vizitator, să aleagă dintr-o infinitate de posibilităţi, unde să fie prezent, pe fondul unei uluitoare ofertă de carte, pentru care majoritatea editurilor au făcut reduceri substanţiale de preţuri. Mi-aş permite să subliniez chiar absenţa nuanţelor de kitsch sau de improvizaţie care, nu de puţine ori, umbresc calitatea unor asemenea manifestări.
Din postura de vizitator, expozant, editor şi autor de carte, afirm că am avut parte de propriile satisfacţii, dar nu-mi pot reprima nemulţumirea faţă de o realitate perpetuată dincolo de aria individualului. Ca să fiu înţeles, trebuie să spun că dintre cele cca 40 de edituri existente pe aria judeţului nostru, am fost singurul expozant cu un stand de carte, iar dintre relativ numeroşii oameni de condei ai acelaşi teritoriu, au fost incluşi în program doar patru (Adrian Alui Gheorghe, Cristian Livescu, Constantin Bostan şi subsemnatul), ceea ce face ca vizibilitatea judeţului, ca teritoriu cultural de valoare să fie mai mult decât modestă, dacă nu aproape ignorată. Să nu uităm că vorbim de o manifestare aflată la doi paşi şi nu în alt colţ de ţară.
Nu neg că închirierea unui stand este costisitoare şi, în condiţiile de criză în care ne zbatem, depăşeşte posibilităţile unui editor. Standul nostru, sigur modest dar suficient, a figurat în cadrul standului Librăriei Sedcomlibris, ceea ce a însemnat un efort financiar mult mai mic. Dar nutresc credinţa că dacă ne-am fi asociat, mai multe edituri şi mai mulţi autori de carte, am fi putut avea propriul stand şi manifestări incluse în program, poate şi o jumătate de zi dedicată exclusiv culturii nemţene, ceea ce ar fi însemnat mult, foarte mult, pentru fiecare dintre noi şi pentru întregul judeţ. Personal deplâng, politica „fiecăruia cu bucăţica lui”, păgubitoare pentru ansamblu, cu atât mai mult cu cât nu ducem lipsă de instituţii şi organizaţii dedicate culturii, artei, cărţii. Din păcate, lipsesc iniţiativele comune. Avem ţeluri şi idealuri identice, dar ne-am obişnuit cu împărţirea în tabere ireconciliante, uitând că mai presus de noi există interesul general. Dacă potenţialul cultural ar fi inexistent, nimeni n-ar avea nimic de spus, însă ar fi păcat să riscăm o asemenea sentinţă.
Contrar a ceea ce se crede şi se vehiculează „umărul la umăr”, „mâna de la mână”, conlucrarea şi cooperarea nu sunt invenţii de sorginte socialistă, ci cele mai vechi, mai generoase şi mai omeneşti cerinţe, singurele care trebuie să domine societatea.
Să sperăm, totuşi, în zile mai bune şi mai pline de creativitate, benefică pentru toată lumea.
Virgil RĂZEȘU
