Strategia Europa 2020, care vizează dezvoltarea durabilă a economiei UE și creșterea competitivității acesteia raportat la SUA și China, se bazează în mare măsură pe dezvoltarea sectorului de întreprinderi mici și mijlocii. Având în vedere faptul că IMM-urile reprezintă 99.8% din totalul firmelor ce își desfășoară activitatea în UE, totalizând peste 20 de milioane de firme, această orientare devine necesară.
IMM-urile sunt responsabile pentru crearea a aproximativ 65% din totalul locurilor de muncă din UE, un număr de aproximativ 86 de milioane de oameni. Comparativ cu țările UE, România, din punct de vedere al IMM-urilor, se află la mijlocul clasamentului, rezultatele studiilor efectuate despre acest subiect fiind îngrjijorătoare. Raportat la populație, România are un număr subdimensionat de întreprinderi active economic, ce se exprimă într-o densitate a IMM-urilor scăzută, de numai 56% din media europeană. Aceste date ar trebui să constituie un serios semnal de alarmă și să folosească ca și punct de plecare pentru o nouă abordare a politicilor generale de dezvoltare, prin intermediul unei orientări spre antreprenoriat și inovare, cât și prin includerea IMM-urilor ca sector transversal în cadrul strategiilor de industrializare și competitivitate ale României.
Atunci când vorbim exclusiv de situația din România, Raportul Fundației Post-Privatizare privind sectorul IMM din România, ediția 2013, evidențiază situația economică actuală ce se caracterizează atât prin dezechilibre microeconomice la nivelul economiei reale, cât și printr-un echilibru macroeconomic precar, echilibru ce a apărut ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală introduse de guvern suprapuse peste efectele crizei. Măsurile luate în ultimii ani de către stat pentru a asigura o stabilitate macroeconomică, primul exemplu fiind majorarea TVA, a avut consecinţe negative pe termen scurt asupra mediului de afaceri. Sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii a fost unul dintre cele mai afectate. Microîntreprinderile şi firmele mici, în special, nu au putut face faţă presiunilor fiscale, mii de întreprinderi declarând faliment. Printre cele mai mari probleme cu care se confruntă sectorul de IMM-uri se află reducerea investițiilor străine, structura actuală a capitalului din sectorul bancar, măsurile guvernamentale de reformă bugetară și structurală, sistemul de taxe și impozite, lipsa personalului calificat, cât și concurența reprezentată de către firmele mari.
Programe pentru IMM
Începând cu 2014, Prim-ministrul Victor Ponta, a anunțat o serie de programe menite pentru a veni în sprijinul întreprinderilor mici și mijlocii și a antreprenorilor. Programele care vor intra în vigoare sunt:
- Programul „Tinerii întreprinzători” – Tinerii, cu vârsta de până la 35 de ani vor beneficia de finanțare nerambursabilă de 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, însă nu mai mult de 10.000 de euro. Bugetul total al proiectului este de 21 milioane de lei. Instituția – Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism.
- „Programul de stimulare a Femeilor Manager” – Acest program constă în alocarea financiară nerambursabilă de maximm 90% din volarea totală a cheltuielilor eligibile efectuate, însă nu poate depăși suma de 41.500 lei/beneficiar. Bugetul total al programului este de 500.000 lei.
- „Programul Start” – Acest program oferă acces la finanțare tinerilor întreprinzători de maximum 80% din valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului, dar nu mai mult de 100.000 lei/beneficiar. Bugetul alocat proiectului este de 13 milioane de lei.
- „Programul de dezvoltare pentru IMM-uri” – Programul presupune finanțare pentru dezvoltarea și modernizarea activităților de comercializare a produselor și serviciilor pe piață. Finanțările vor fi nerambursabile și de maximum 80% pentru microîntreprinderi, 70% pentru întreprinderile mici și 60% pentru întreprinderile mijlocii cu o valoare maximă de 80.000 lei/beneficiar. Bugetul pentru acest proiect este de 18 milioane de lei.
Situația din Neamț este una dificilă din punctul de vedere al întreprinderilor mici și mijlocii. Doar 12% din totalul IMM-urilor din România sunt înmatriculate în regiunea Nord-Est, comparativ cu regiunea București-Ilfov unde procentul este de 18%. Referindu-mă la gradul de dificultate pe care antreprenorii nemțeni îl întâmpină în vederea punerii bazei unei noi întreprinderi, rapoartele realizate pentru anul 2013 demonstrează sprijinul redus față de aceștia. Un exemplu ar fi statistica realizată de Oficiul Județean de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Neamț, care arată depunerea a 83 de proiecte dintre care 39 vizau achiziții independente și 44 de investiții pentru construcții-montaj. În cele din urmă, doar 35 de proiecte au fost aprobate. Pentru a fi realişti, trebuie specificat că măsurile anunţate de Guvern nu vor rezolva peste noapte problemele întreprinderilor mici şi mijlocii. Aceste programe reprezintă paşi necesari dar nu suficienţi.
Problemele IMM-urilor sunt diversificate şi nu se limitează la surse de finanţare. Acest set de măsuri trebuie să fie considerate un prim pas deoarece dacă sectorul IMM-urile este un barometru de măsurare a performanţelor mediului de afaceri. Atenția acordată IMM-urilor trebuie să treacă de nivelul promisiunilor și să devină un sprijin real.
Deputat Marian ENACHE
