La sfârșitul fiecărui an școlar, elevii cei mai buni se bucură. Unii pentru cărțile cumpărate la reducere de profesorii cu inițiativă, alții doar pentru o diplomă din hârtie lucioasă completată cu carioca. Recompense trecătoare. Evident că memoria clipelor frumoase va face apel de fiecare dată la careul format din profesori, colegi și părinți, care au fost prezenți atunci când s-a strigat numele premianților. E clipa când fiecare elev merituos își ia premiul și se alătură celor asemenea lui, pe podiumul sârguinței. Școlile nu au prevăzut un buget pentru astfel de momente, dar se descurcă pe fond. Fondul clasei, fondul școlii și alte fonduri. Până la urmă, bani colectați de la părinți și profesori care vin în sprijin pentru astfel de momente. În Piatra-Neamț există și școli care nu au bani pentru premii, de aceea, elevii care au învățat bine vor fi răsplătiți la sfârșit cu diplome și în cel mai fericit caz cu câte o carte.
Carmen Asimine, directorul Școlii Gimnaziale Nr. 11: „Nu avem un buget prevăzut pentru festivitățile de încheiere ale anului școlar. Trebuie să ne descurcăm de la an la an. Nu am mai avut un astfel de buget de foarte mult timp. De multe ori se întâmplă să se implice cadrele didactice și să contribuie ele la premierea elevilor. Din păcate, nu sunt bani pentru astfel de activități. Ăsta este adevărul: nu sunt bani.”
În fața unor astfel de festivități, se arată neputincioși și directorii din mediul rural, care apelează tot la profesori și învățători, pentru a nu lăsa ca această zi să fie doar o amintire ușor de șters cu buretele. „Dăm din bugetul școlii diplome gratuite pentru elevii premianți. Am tipărit diplomele cu aproximativ 1 leu bucata. Nu avem cum să facem mai mult. Pentru cărți, se mai descurcă colegii mei”, spune Ionel Pătrunjel, directorul școlii gimnaziale Mastacăn, din comuna Borlești.
„Nici nu-mi aduc aminte de când nu am mai avut un fond pentru organizarea festivității. Copiii primesc diplome și cărți, dar toate aceste premii reprezintă efortul financiar al fiecărui profesor, învățător și diriginte. Ne-am dori să le putem oferi mai mult, însă acestea sunt posibilitățile”, spune și Maria Muraru, directoarea școlii Băneasa, din comuna Bozieni.
La oraș, lucrurile stau diferit, unele școli ajung și reușesc să aloce fonduri speciale pentru festivități. Aici, an de an, copiii care ajung pe podiumul
premianților sau la olimpiade, nu sunt trecuți cu vederea. Așa aflăm că anumite fundații sau asociații, născute și crescute pe lângă unitățile de învățământ, sunt decisive la ceas festiv.
Anișoara Oniciuc, directorul adjunct de la Școala Gimnazială Nr. 3: „În fiecare an, alcătuim un fond din care premiem elevii mai buni și olimpicii. În ficare an am făcut acest lucru. Fondul este completat din sponsorizări și din implicarea părinților. Nu dăm niciodată premii în bani, doar diplome și cărți. Avem și o fundație a părinților elevilor, care se cheamă «Gimnasium 3» și de acolo se folosesc bani pentru festivitățile de premiere, pentru olimpici sau pentru sprijinirea elevilor cu rezultate deosebite. Cât privește banchetul de final, școala nu se implică cu bani. Părinții sunt cei care contribuie exclusiv la petrecerea de sfârșit de an.”
Aceeași situație se regăsește și la Școala Nr. 8, care nu-i uită pe elevii conștiincioși. Pe lângă sfârșitul de an școlar, unitatea de învățământ îi încurajează pe copii și în participarea la competiții sportive, culturale și cu caracter educațional. O spune Teodora Simionel, directorul: „Avem, la nivel de școală, o asociație a părinților, de unde folosim bani pentru diferite activități sportive, culturale, educaționale și pentru premierea copiilor care au rezultate bune la învățătură. Pentru banchet sau petrecerea de la sfârșitul anului, fiecare clasă se organizează, împreună cu părinții. Sunt cheltuieli la nivel de fiecare clasă.”
În timp ce Ministerul Educației dorește să introducă manuale digitale, copiii care încă mai învață de pe manualele lipite cu bandă adezivă așteaptă cu aceeași nerăbdare sfârșitul de an școlar. Răsplata rămâne în continuare mândria, lauda, amintirea și speranța care se leagă de un viitor mai bun, în care adevărata valoare va fi răsplătită pe măsură.
Marian TEODOROF
