În luna mai a fiecărui an, meşterii populari aşteptau tradiţionala întâlnire de la Piatra-Neamţ, sărbătoarea artei populare din oraşul nostru. După o întrerupere (”pandemică”) de un an şi cu mare nerăbdare, anunţăm o nouă ediţie a festivalului, la acest sfârşit de săptămână. Cu tipuri de produse deja consacrate sau cu lucruri noi, realizate tot în spiritul tradiţiei, la care au muncit în toată această perioadă, meșterii îşi aşteaptă cu nerăbdare publicul. Vor fi prezenţi creatori mai ales din Moldova, care vor ilustra principalele domenii ale artei populare.
Ceramica reprezintă unul dintre cele mai vechi artefacte, o constantă în viaţa omului; de la utilitar la decorativ, de la naştere şi până dincolo de moarte, ca o expresie culturii materiale (sau reflectată în proverbe); obiecte precum strachina, ulciorul sau oala sunt aduse la Piatra-Neamţ de olari cunoscuţi din Botoşani, Baia Mare, Galaţi. Eusebiu Iacinschi duce mai departe ceramica medievală de tip „Kuty”, familia Bledea este recunoscută pentru că dă o nouă formă lutului, în timp ce familia Mocanu conferă frumuseţe vaselor utilitare. Vestitul centru de olărit de la Corund este reprezentat de Molnosz Joszef. Iar Ionela Lungu, de la Humuleşti, ne reaminteşte de personajele lui Creangă, modelate dintr-un „bulgăre de humă”.
Textilele de interior sau piesele de port popular lucrate cu migală şi talent în războiul de ţesut şi brodate îndelung cu acul, au avut totdeauna un loc însemnat în târgurile de meşteri. Chiar dacă moda se schimbă, ceea ce e valoros nu dispare, tehnicile tradiționale de realizare a scoarțelor fac parte din Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității începând cu anul 2016, unde ar trebui să fie şi locul cămăşii cu altiţă, element definitoriu al portului tradiţional
românesc. Veronica Hojbotă, Adriana Hojbotă, Vladimir Andrei şi Mihai Hrincescu pun în valoare frumuseţea portului bucovinean; Maria Ungureanu şi Maria Todici pe cel din Neamţ; iar Vrancea este reprezentată de Daniel Buloi. Ecaterina Oproiu coase frumoase ii, ca la Breaza (Prahova). Femei şi bărbaţi mânuiesc acul cu aceeaşi măiestrie! Cu decor tradiţional, aşa cum lucrează familia Ivănuşcă din Todireni (Botoşani) şi Maria Mihalachi din Bălţăteşti
(Neamţ), sau influenţată de arta tapiseriei ca la Rodica Măldărăşescu din Vălenii de Munte, o scoarţă sau o carpetă pot deveni centrul de atracţie al oricărui interior urban sau rural.
Astăzi se spune „accesoriile fac diferenţa”, dar dintotdeauna pieselor complementare ale portului popular li s-a acordat o atenţie deosebită: brâie, bârneţe, chimire, curele, căciuli, trăistuţe şi podoabe. Meşteri pielari cu experienţă – Constantin Ciubotăriţa din Joldeşti (Botoşani), Vasile Dudanu din Grumăzeşti (Neamţ), sau mai tineri, precum Liviu Săhlean din Frasin (Suceava) – se întâlnesc la Piatra-Neamţ.
Lemnul a fost mai întâi unealtă şi armă, dar apoi a devenit casă, biserică, blid, mobilier, operă de artă. Fibra lemnului, cromatica lui au fost puse în valoare de mâinile pricepute ale ţăranului, care au încrustat sori, pomi, flori, cruci, torsade. Meşteri cu o vastă experiemţă, cum sunt: Forin Cramariuc din Suceava, Dorel Bucur din Dămuc (care s-a întors la pasiunea din ţinereţe), Constantin Lungu din Humuleştii lui Creangă – în mâna căruia bâtele ciobăneşti se umplu de decor, familia Apalaghiei din Hulub-Dânceni (Botoşani) – cu troițele sale şi Toader Ignătescu, tot din Suceava – care face lemnul să râdă prin măștile sale inconfundabile, vor fi prezenţi la festival.
Din piatra au fost realizate primele pandantive și s-a dovedit că podoabele cu pietre sunt nepieritoare, în monturi de metal ele dau stil oricui le poartă, cum spune Andrei Costin (Bucureşti). O astfel de bijuterie poate deveni un accesoriu la gâtul unei femei îmbrăcate în ie, căci și femeile de altădată purtau zgărdane la frumoasele cămăşi de sărbătoare.
Judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea obiceiurilor de iarnă şi pentru meşterii populari care au făcut sau fac recuzita necesară dansurilor cu măşti. Demni urmaşi ai lui Neculai Popa, vestitul meşter din Târpeşti, sunt Ion Albu (Timişeşti) şi Vasile Ciocârlan (Ştefan cel Mare). Realizate din materiale tradiţionale, blană, cârpe, câlţi, pene, mutrele hâtre care alungau duhurile rele amuză privitorii zilelor noastre.
Icoana pe sticlă nu a reprezentat un domeniu caracteristic artei tradiţionale din Moldova, dar Cecilia Hăisan din Piatra-Neamţ şi Elena Costinaş, originară din Viişoara (însă trăitoare în Reghin), dau formă artistică trăirilor creştine prin culoare, hieratism şi expresivitate.
Ouăle încondeiate au depăşit semnificaţia pascală și Valentina Uhreciuc (Moşna, Iaşi) transpune pe tot parcursul anului o multitudine de „semne” pe acest simbol arhetipal.
Nodurile nu au numai un rol util ci şi estetic, împletiturile din sfoară devin astfel obiecte de decor, aşa cum ne demonstrează Silvia Cozmâncă din Iaşi şi Elena Ciocârlan din Ştefan cel Mare (Neamţ).
Aflat pentru prima dată la Piatra-Neamţ, sticlarul Alexandru Rotar, din Tg. Mureş, ne va convinge că sticla e caldă şi maleabilă în mâinile celor care îi cunosc secretele.
Şi în acest an se va acorda Premiul „Neculai Popa” pentru artă populară autentică, în urma aprecierilor făcute de specialiştii Complexului Muzeal Naţional Neamţ.
Cu aşa meşteri de seamă şi cu mulţi alţii, Consiliul Judeţean Neamţ şi Complexul Muzeal Naţional Neamţ, organizatorii Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” – ediţia a XV-a, Piatra-Neamţ, 21-23 mai – vă invită pe strada Ştefan cel Mare, în faţa Parcului Tineretului, la o (re)întâlnire emoţionantă. Deschiderea manifestării va avea loc vineri, 21 mai 2021, ora 13.
Coordonator festival,
Muzeograf Florentina Buzenschi
