Zilele trecute, s-au împlinit 380 de ani de la un martiriu mai puţin cunoscut. Cu aproape un secol înainte de cel al lui Brâncoveanu, un alt domn creştin român (al Moldovei) avea să fie martirizat, pentru că nu a trecut la islam. Miron Barnovschi Movilă a domnit între ianuarie 1626-iulie 1629 şi aprilie-iulie 1633. El a fost primul care a adus Moldovei o deschidere europeană. În perioada lui Barnovschi a fost redactat şi adoptat primul cod de legi, în sens de constituţie. În egală măsură, a protejat lăcaşurile de cult în faţa abuzurilor funcţionarilor de stat, dar a ţinut în frâu şi clerul, căruia nu i-a permis să se îndepărteze de canoanele Bisericii Ortodoxe. În acest context, în toamna anului 1626, s-a întrunit primul sinod la Iaşi – primul convocat de către un domnitor şi nu de autoritatea eclezială. Aici s-a stabilit faptul că un călugăr nu avea drept la proprietate privată sau la afaceri. Miron Barnovschi este şi ctitor al mai multor lăcaşe de închinare. A ctitorit Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Iaşi – care astăzi îi poartă numele, Mănăstirea Bârnova, Mănăstirea Hangu de pe Valea Bistriţei şi a contribuit la construcţia Bisericii Stavropighiei din Liov. A finalizat construirea Mănăstirii Dragomirna şi, de asemenea, a început construirea Bisericii „Sfântul Ioan“ din Iaşi. În urma unui conflict cu Imperiul Otoman, Barnovschi a renunţat la tron, în anul 1629. Domnitorul s-a retras la moşia sa din Polonia. Ţara l-a rechemat, însă, pe Miron Barnovschi şi l-a reales în funcţie. Iar el a acceptat, lăsând în urmă un trai comod şi îmbelşugat şi o viaţă sigură. Pentru a obţine recunoaşterea Înaltei Porţi, acesta a hotărât să meargă personal la Constantinopol. Deşi a fost avertizat de Matei Basarab, domnul Ţării Româneşti, de faptul că Vasile Lupu i-a pus la cale pieirea, Barnovschi şi-a continuat paşii spre Istanbul. Pentru câteva zile a fost arestat şi, în acest timp, şi-a scris testamentul. La 2 iulie 1633 a fost decapitat. (N.S.)
