Marian Enache
Domnule Preşedinte,

Onorați colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează „Locurile de muncă – componentă a dreptului la viață”.

Pe Valea Muntelui, cum este denumit Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț pe care îl reprezint în calitate de deputat, oamenii au formulat o zicală: „locurile de muncă reprezintă dreptul nostru la viață”. Acești oameni mi-au solicitat să trag un semnal de alarmă în Parlamentul României privind necesitatea stringentă a creării de locuri de muncă pe Valea Muntelui.

În ciuda percepției comune că județul Neamț se numără printre zonele dezvoltate ale României, toate comunele aparținând Colegiului uninominal 8 Neamț (Bicaz, Bicaz-Chei, Bicazu Ardelean, Borca, Ceahlău, Dămuc, Fărcașa, Grințieș, Hangu, Pângărați, Pipirig, Poiana Teiului, Tarcău, Tașca și Vânători-Neamț) sunt clasificate ca zone montane defavorizate în Anexa 4A din Lista unităților administrativ-teritoriale din Programul Național de Dezvoltare Rurală, realizată în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului privind regimul zonelor defavorizate nr. 24/1998.

Disfuncționalitățile pe care le-am constatat în cadrul Colegiului se referă la nivelul şi proporțiile sărăciei în zonele rurale; starea infrastructurii, a sistemului de sănătate şi a celui de educație; accentuarea dezechilibrelor demografice (degradarea structurii pe vârste, îmbătrânirea populației, căpătând dimensiuni alarmante, destrămarea familiilor datorită migrației masive, îndeosebi a tinerilor, depopularea etc.); fenomenul de stagnare economică în zonele montane; slaba competitivitate a afacerilor, în special în turism (lipsa investițiilor de capital, fărâmițarea capitalului funciar şi penuria generalizată a capitalului de exploatare, posibilitățile extrem de modeste de capitalizare, gradul scăzut de utilizare a tehnologiilor moderne); incapacitatea de a conserva bunurile istorice şi culturale etc.

În aceste condiții, devine imperios necesară sprijinirea dezvoltării economice şi sociale a zonei Valea Muntelui prin îmbunătățirea mediului de afaceri, pentru că, deși există forță de muncă cu înaltă specializare în exploatarea și prelucrarea lemnului, metalelor rare, carierelor de piatră, apelor plate, meseriilor tradiționale etc., nu există locurile de muncă. Nici măcar industriei mici, care să valorifice în fabrici fabrici de procesare a laptelui și produselor lactate, abatoare, fabrici de procesare a cărnii, artizanat, procesare a lemnului, unități de prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor, atelierelor care să valorifice produsele tradiționale și meșteșugurile artizanale etc. nu i s-a acordat o minimă atenție.

Statul trebuie să asigure utilitățile de bază (stații de tratare a apei, furnizarea energiei electrice şi gazelor naturale, sisteme de canalizare, servicii de salubritate), să reabiliteze siturile industriale neutilizate şi să ecologizeze suprafețele acestor situri, să operaționalizeze infrastructura de utilități publice, inclusiv cablarea şi conectarea la rețelele de Internet.

Microîntreprinderile pentru revitalizarea zonei de munte subdezvoltată trebuie sprijinite în vederea utilizării potențialului de resurse naturale, materii prime și resurse umane locale și prin facilitarea achiziționării de echipamente şi tehnologii moderne pentru producție, servicii şi construcții; relocalizarea microîntreprinderilor în structurile de afaceri.

Valea Muntelui are un potențial natural uriaș și oferă multiple oportunități în promovarea turismului. Valorificarea patrimoniului cultural şi a resurselor naturale impun îmbunătățirea calității infrastructurii turistice de cazare şi agrement în vederea dezvoltării economiei locale (comerț, construcții, transporturi, alimentație publică, industria mică şi artizanat), amenajarea defileurilor, lacurilor, peşterilor, canioanelor etc., valorificarea potențialului turismului montan (pensiuni, amenajarea căilor de acces, a platformelor de campare şi a refugiilor, marcarea traseelor turistice, instalarea de posturi Salvamont), dezvoltarea turismului spiritual la numeroasele mănăstiri și biserici vechi din zonă, a turismului cultural și a celui balnear, prin crearea, modernizarea şi extinderea structurilor de cazare şi de agrement precum şi ale utilităților aferente, proceduri de tratament pe baza factorilor naturali și tratamente gerontologice cu medicamente şi preparate originale româneşti. Promovarea unui brand turistic local poate fi însoțită și de promovarea unor branduri de produse alimentare (cașcavalul de Ceahlău, urda de Borca, gemul de afine etc.).

Crearea de noi locuri de muncă chiar și numai în turismul rural și ecologic ar da comunelor posibilitatea de a-și contura o identitate proprie, iar o parte însemnată a locurilor de muncă nou create va genera oportunități pentru ocuparea forței de muncă tânără, a femeilor şi categoriilor defavorizate.

În Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț există, de asemenea, și un imens potențial forestier şi piscicol. Diminuarea migrației tinerilor spre zonele urbane sau peste hotare poate fi realizată nu numai prin îmbunătățirea condițiilor economice și sociale datorită dezvoltării turismului, ci și prin crearea de locuri de muncă în silvicultură, în industrii procesatoare care asigură nu numai viabilitatea spațiului rural în zonele montane, ci şi conservarea resurselor naturale, biodiversității şi a peisajului natural. Îmbunătățirea modului de gospodărire a pădurilor şi de valorificare a produselor silvice, creşterea suprafeței de pădure cu rol de protecție a apei, solului şi biodiversității împotriva factorilor distructivi naturali şi antropici, precum şi dezvoltarea funcțiilor recreative ale pădurii, interzicerea reducerii suprafeței totale a pădurilor; creşterea suprafeței pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate, realizarea unui sistem național de perdele forestiere de protecție, cu precădere în zonele expuse la risc de inundații, promovarea speciilor autohtone valoroase, amenajarea integrată participativă a bazinelor hidrografice montane torențiale.

În acest domeniu, statul trebuie să asigure compensarea proprietarilor de terenuri forestiere pentru dezavantajele create de încadrarea de păduri în grupa celor cu funcții speciale de protecție, inclusiv în arii naturale de protecție, dar și gestionarea durabilă a pădurilor private având suprafețe sub 30 hectare.

De asemenea, statul trebuie să creeze cadrul pentru îmbunătățirea competitivității fermelor de semi-subzistență, încurajarea asocierii acestora, stimularea formării grupurilor de producători în vederea funcționării filierelor de tip asociativ, instalarea tinerilor fermieri, introducerea conceptului de acțiune de jos în sus în administrarea comunităților rurale, care să asigure un grad ridicat de integrare economică şi socială teritorială, susținută prin organizarea grupurilor de acțiune locală (GAL). Dezvoltarea trebuie realizată printr-o abordare integrată, bazată pe combinarea investițiilor publice în infrastructura locală cu politicile active de stimulare a activităților de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor umane şi materiale existente pe plan local.

Marian ENACHE

Deputat Colegiul uninominal nr. 8, județul Neamț

23 septembrie 2013