Conferinţa Generală UNESCO din anul 2000 a hotărât ca ziua de 21 martie, care este şi Ziua Eliminării Discriminării Rasiale, să fie şi Ziua Poeziei.
Cităm motivaţia: “S-a considerat oportună celebrarea comună deoarece poezia, primul cântec al umanităţii, este considerată o armă puternică în lupta împotriva nedreptăţii de orice natură, a violenţei interumane şi războiului”.
Mai are nevoie lumea de poezie? Cine mai crede că fragilitatea poeziei poate învinge armele, discriminarea, violenţa? Ce este poezia dacă nu şansa pe care a dat-o Dumnezeu omului să-şi vadă sufletul? Este rugăciunea altceva decât poezie? Dumnezeu vorbeşte omului cu adevărurile ultime care sunt tot poezie. În faţa barbariei din jur poezia tace, dar nu dispare. În faţa prostiei şi vulgarităţii poezia face un pas înapoi, dar nu disperă.
Iată ce spune un mare poet român, Alexandru Philippide: „M-atârn de tine, Poezie,/ Ca un copil de poala mumii,/ Să trec cu tine puntea humii/ Spre insula de veşnicie/ La capătul de dincolo al lumii./ Mă vei lăsa acolo singur/ Alături de toţi morţii lumii?//… M-atârn de tine, Poezie!”. Italo Calvino spunea îndreptăţit că “Poezia este ştiinţa de a face marea să intre într-un pahar” iar Carl Sandburg este şi mai plastic: “Poezia este un animal marin care trăieşte pe uscat şi ar vrea să zboare”. “Invităm învăţătorii şi profesorii din Piatra Neamţ să îşi adune şcolarii la statuia lui Mihai Eminescu din faţa Bibliotecii Judeţene Kirileanu în ziua de 21 martie, între orele 12-13, cu o floare şi cu un vers”, a declarat Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene. (Z.C.H.)
