Fotbalul românesc se afundă și mai mult în penibil, după boicotul șefilor cluburilor din Liga I la votul pentru desemnarea noului șef al FRF. Cu 17 voturi ”pentru” și o abținere, care a venit din partea FC Ceahlăul, cluburile din prima divizie au decis schimbarea criteriilor de licențiere, urmând ca, pe viitor, doar echipele ce evoluează în cupele europene să îndeplinească criteriile financiare, adică să nu aibă datorii către angajați, fotbaliști și către terți. Totul s-a petrecut miercuri după-amiază, după ce fostul președinte Mircea Sandu a ”relaxat” anul trecut condițiile de licențiere, nemaiobligând decât cluburile ce participă în cupele europene să prezinte acte prin care să dovedească faptul că nu au datorii la stat, menținând clauza prin care cluburile din prima ligă trebuie să demonstreze că nu au datorii către terți, către angajați și fotbaliști.
UEFA – singura ”barieră”
Singura barieră în calea votului reprezentanților cluburilor de Liga I este UEFA, pentru că forul european este cel care a impus manualul de licențiere și tot UEFA a interzis amestecul politicului în fotbal, punându-și legislația în acord cu normele UE, care interzic ajutorul de stat către societățile private.
“Există o presiune financiară asupra întregului fotbal românesc. Se fac demersuri şi la Parlament pentru a se găsi soluţii. Părerea mea este că licenţa se va obţine atât timp cât se vor îndeplini condiţiile. Dacă UEFA îţi impune un manual de licenţiere, e greu să cred că se va schimba ceva. Ca secretar general al FRF şi om care a condus cluburi de fotbal, pot spune că încercăm să venim în sprijinul fotbalului românesc, dacă şi cei de la UEFA vor dori acest lucru”, a declarat Gheorghe Chivorchian, secretarul general al FRF.
Culiță Tărâță: ”Cluburile nu pot fi finanțate de UAT”
Toată povestea ”driblării” criteriului financiar din manualul de licențiere impus de UEFA vine pe fondul controalelor DNA la cluburile din Liga I, dar și a unor adrese emise de Consiliul Concurenței, venite pe adresa autorităților locale, prin care, organismul aflat în subordinea Guvernului, explică foarte clar de ce autoritățile locale nu pot sprijini financiar cluburile profesioniste de fotbal.
”Cluburile profesioniste de fotbal nu pot fi finanțate de unitățile administrative-teritoriale. Consiliul Concurenței a solicitat în 2009 conducerii de atunci a Consiliului Județean să reglementeze același aspect, dar nu s-a soluționat. În prima ședință de CJ, de la sfârșitul acestei luni, voi aduce la cunoștința consilierilor acest aspect, după care vom proceda la recuperarea sumelor de bani, cu sprijinul juriștilor și cu sprijinul avocaților. Nu știu cât este suma, exact… Cred că 54 de miliarde de lei vechi”, a declarat Culiță Tărâță, președintele CJ Neamț.
Acesta a precizat, însă, că în calitatea pe care o are, a sprijinit și va sprijini în continuare sportul de masă, astfel încât copiii și antrenorii lor să-și desfășoare activitatea în condiții foarte bune.
AFAN se opune desființării caietului de licențiere
Ceahlăul nu e singura echipă din prima ligă ”lovită” de adresa Consiliului Concurenței, iar de probleme financiare se plâng până și fostele campioane CFR Cluj, Dinamo, sau Oțelul Galați. Probleme sunt și la FC Vaslui cu plata datoriilor către terți, iar dacă Adrian Porumboiu nu se va implica atunci echipa moldoveană nu va putea să obțină licența de club profesionist.
”AFAN nu va fi de acord cu suspendarea caietului de licenţiere, în cel mai rău caz vom fi de acord cu relaxarea condiţiilor, dar să se păstreze punctul care prevede plata angajaţilor. Am auzit că vor să suspende pe cinci ani de zile caietul de licenţiere. Pentru a putea face acest lucru este nevoie de aprobarea Comitetului Executiv şi modificarea regulamentului care se face doar de Adunarea Generală a FRF”, a explicat Emilian Hulubei, președintele AFAN (Asociația Fotbaliștilor Amatori și Non-amatori).
Cristi SOROCEANU
Ce prevede ”Criteriul financiar”?
Conform ”Manualului de licențiere al FRF”, criteriul financiar, care dă bătăi de cap cluburilor de Liga I include raportul auditorilor (care verifică situația financiară a cluburilor), raportul administratorilor, contul de profit și pierdere, bilanțul clubului, organizat ca o societate comercială pe acțiuni, tabloul fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor în capitalurile proprii, precum și notele explicative date de diriguitorii cluburilor la Situațiile financiare. Acestea din urmă cuprind: veniturile realizate din contracte de sponsorizare, donații, publicitate, precum și alte venituri (drepturi TV și contractele de asociere cu consiliile locale și consiliile județene, etc), cheltuielile, achizițiile dar și un paragraf important, denumit ”Evenimente ulterioare datei bilanțului”, ce include: ”Descoperirea unor falsuri sau erori importante care indică faptul că situațiile financiare sunt incorecte. Trebuie raportate natura evenimentului și estimarea efectului său financiar”. Destul cât să pună pe jar cluburile cu datorii.
