matasa 01

Astăzi se cuvine a acorda un gând de recunoştinţă pentru cel care a fost preotul Constantin Matasă, omul datorită căruia avem la Piatra Neamţ Muzeul de Arheologie, (primul de acest gen din Moldova), din 1934, devenit apoi Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.

Ilustrul arheolog şi preot s-a născut la 22 ianuarie 1878, în localitatea Răpciuni (azi Ceahlău), judeţul  Neamţ, într-o familie de preot (primul din cei 12 copii), şi a decedat la 3 noiembrie 1971, în Piatra Neamţ. Face studii la Seminariile din Roman şi “Veniamin” din Iaşi, apoi la Facultatea de Teologie Bucureşti (1900-1904, cu licenţa  în 1904), fiind hirotonisit diacon la 14 august 1905. În acelaşi an, 1905, a creat la Viişoara o bancă populară, iar pentru locuitorii Văii Bistriţei a înfiinţat, împreună cu alţi intelectuali ai zonei, în 1913, Asociaţiunea culturală “Îndrumarea”, cu sediul în Răpciuni, satul său natal, iar în 1924 a creat la Piatra Neamţ Casa naţională “Regina Maria”, căreia i-a construit un local special, instituţie sub egida căreia s-au desfăşurat multe manifestări artistice şi unde au conferenţiat marii intelectuali ai vremii din Neamţ, Panaite Criveţ, Leon Mrejeriu, Ion Drăgan, Vasile Vasiliu, dar şi din ţară: Nicolae Iorga, Simion Mehedinţi, Ion Petrovici, I. Simionescu, Gala Galaction, I.D. Ştefănescu. Aici a concertat, în 1926 George Enescu, aici a avut loc Congresul naţional al Asociaţiei Sudenţilor Creştini din România. Casa Naţională “Regiona Maria” a editat foaia populară “Noua Floare a Darurilor”. Constantin Bostan activează, între anii 1907-1912, voluntar ca profesor confesor şi conferenţiar la închisoarea din incinta Mănăstirii Pângăraţi.

matasa 03 A fost preot în satul Bistriţa (1905 – 1915) şi protopop al judeţului  Neamţ (1909 – 1912), preot paroh la biserica “Precista” din Piatra Neamţ (1915-1948) şi din nou protopop (1940-1945). În această calitate a ridicat monumentala biserică “Precista”, care a fost sfinţită în 1947. Între anii 1920-1942 a fost director al Şcolii de cântăreţi din Piatra Neamţ. Întemeietorul şi directorul Muzeului Arheologic din Piatra Neamţ (1934-1971) a fost, un timp, preşedinte al Oficiulul local şi regional de turism Piatra Neamţ şi preşedinte al “Asociaţiei pentru ridicarea culturală şi economică a ţărănimii de pe Valea Bistriţei”.  Pasionat arheolog, el e cel care a descoperit în judeţul  Neamţ zeci de aşezări preistorice şi a efectuat săpături  în judeţul Neamţ în zeci de aşezări preistorice. A efectuat săpături arheologice cu profesorul  Radu Vulpe, la Piatra Şoimului şi la lzvoare, apoi singur, la Frumuşica, între anii 1939-1940, Podei-Târgu Ocna între anii 1939-1940 şi în 1956, la Dealul Viei sau în colective de cercetători ale lnstitului de Arheologie din Bucureşti.  Este iniţiatorul publicaţiilor „Noua Floare a Darurilor” (1924) şi „Memoria antiquitatis” (1964). Este autorul cărţilor „Binele moral”, teză de licenţă (1904), „Călăuza Judeţului Neamţ” (1992; 1965), „Movila haiducului”, roman (1938), „Câmpul lui Dragoş” (1934) ş.a.  A publicat numeroase studii legate de săpăturile sale arheologice, cercetări de istorie locală, broşuri şi articole cu caracter teologic-pastoral.

Nicolae SAVA

Reproducem mai jos (cu ortografia de atunci) un facsimil după o carte poştală a preotului Constantin Matasă trimisă unui colaborator cu care organiza săpăturile arheologice, atenţionându-l pe acesta că are nevoie de o echipă de 14 oameni pentru săpături la Cetăţuia a doua zi. Din păcate „scrisoarea” nu este datată pentru a şti despre ce săpături este vorba.

matasa 02

„Dragă Bostan,

Trimite răspuns de astăzi şi lui Ciofoaia şi găsiţi-mi pe mîne dimineaţă 14 oameni. Să fi la Cetăţue la ora 6 dimineaţa cu sculele în regulă. Să ei hîrleţele mele, cum şi prăjinele pentru cort. Să trăeşti. Pr. C. Matasă”