podoleanu

* 30 august 1846 – S-a născut compozitorul Alexandru Podoleanu, Podoleni, Neamţ (d. 1907, Bucureşti).

* 30 august 1960 – Se naşte pictorul Ştefan Potop, la Tazlău, Neamţ. Academia de Arte „George Enescu”. Profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner”. Preşedinte al Filialei Neamţ a UAP. Expoziţii: Bacău, Baia Mare, Bucureşti, Buzău, Gura Humorului, Iaşi, Piatra Neamţ, Târgu Mureş, Veneţia, Praga. Tabere de creaţie: Ardeluţa, Brateş, Viişoara, Borca, Dumbrava, Potoci, Durău, Varatic, Tarcău.

* 30 august 1924 – S-a născut Adria Pamfil-Almăjan, la Bucureşti. absolventă a Conservatorului de Artă (1947). A debutat la Teatrul Sărindar (1944). A jucat pe mai multe scene ale teatrelor din Bucureşti şi din provincie. În 1961, s-a stabilit la Piatra Neamţ, devenind un nume de mare prestigiu pe scena Teatrului Tineretului. A interpretate numeroase roluri, în diferite spectacole incluse în repertoriul dintre 1961-1997 („Vlaicu şi feciorii lui”, „Bătrâneţe zbuciumată”, „Menajeria de sticlă”, „Dumbrava minunată”, „Femeia mării”, „Muza de la Burdujeni”, „Omul cel bun din Sâciuan”, „Romeo şi Julieta”, „Pădurea”, „Uşa închisă”.

* 31 august 1924 – S-a născut Titu Grecu, la Roman. Liceul „Roman Vodă”; Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Bucureşti. Profesor universitar, doctor (1982). Lucrări: „Maşini tehnice şi hidraulice”, I-II (1954, 1956); „Turbine şi turbocompresoare”, I-II (1958. 1964); „Turbine cu abur” (1975); „Maşini mecanoenergetice” (1983).

 * 31 august 1874 – S-a născut Eugen Herovanu, la Piatra Neamţ (d. 31. 12. 1956, Bucureşti), în familia Mariei şi a lui Nicolae Herovanu, funcţionar şi publicist. Şcoala primară la Piatra Neamţ şi Roman. Liceul Naţional din Iaşi, Gimnaziul din Roman şi Bârlad. Facultatea de Drept din Iaşi (1900). Doctor la Universitatea Liberă din Bruxelles (1903). Din 1905, începe cariera universitară, dar nu renunţă la avocatură, ajungând decan al baroului ieşean (1918-1928). Deputat (1912), primar la Iaşi (1923). Se transferă la Facultatea de Drept din Bucureşti (1929), de unde se va pensiona în 1939. Împreună cu Mihai Codreanu, coleg de facultate, şi cu alţii, editează cotidianul „Noutatea” (22.06.1897- 01.01.1898). La Bucureşti, a editat „Forma” (juridică, 1938) şi „Falanga” (culturală, 1941). A colaborat la numeroase publicaţii ale vremii, întrebuinţând multe pseudonime. „Dragoste şi răzbunare”, poem dramatic, o evocare a Moldovei din secolul al XVI-lea, tipărit în 1896, se va juca pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în stagiunea 1899-1900.

* 31 august 1937 – Se naşte Gheorghe Movilă, la Poiana, Brusturi, Neamţ. Liceul „Ştefan cel Mare” Târgu Neamţ, Facultatea de Litere Iaşi. Profesor la Liceul din Comăneşti, Bacău. Debutat cu proză scurtă în „Viaţa studenţească” (1958), editorial cu volumul de povestiri „Pe cuvântul nostru de pionier” (1972). Colaborări: „Steagul roşu”, „Ateneu”, „Iaşul literar”. Alte volume: „Poveste contemporană” (roman); „Băieţii de la apa Moldovei” (roman); „Liceul Comăneşti la 50 de ani” (monografie).

vlaicu

* 31 august 1913 – A murit Aurel Vlaicu.

 * 1 septembrie 1943 – n. Victoria Barabaş, la Ştefan cel Mare. Liceul „Calistrat Hogaş” Piatra Neamţ; Facultatea de Biologie-Geografie, Iaşi. Doctor în ştiinţe biologice (1997). Muzeograf la Muzeul de Ştiinţele Naturii Bacău. Autoare a unei colecţii de breifite cu 6.000 de piese şi a numeroase lucrări de specialitate.

rebreanu

 * 1 septembrie 1944 – A murit Liviu Rebreanu.

traian_vuia

* 3 septembrie 1950 – A murit Traian Vuia.

 * 3 septembrie 1933 – Se naşte la Piatra Neamţ Maria Dana Lovinescu, ziarist, traducător literar (d. 17 noiembrie 2012, la Melbourne, Australia), unicul copil al magistratului Mircea Crivetz, moștenitor al unei familii boierești din Moldova.  Și-a dorit să studieze arhitectura și, la terminarea liceului, a dat examen la Institutul de arhitectură din București, dar a căzut din cauza originii sociale. Cunoscătoare a 4 limbi străine, Maria Dana Crivetz a urmat cursurile Facultății de filologie a Universității din București.  În 1952 s-a căsătorit cu Radu Beligan, tatăl unicei lor fiice, Anamaria Beligan, născută în 1958. A lucrat la redacția Radio internațional, fiind colegă și bună prietenă cu Catinca Ralea și scriind, în același timp, cronici de teatru apărute în mari cotidiene și reviste, cu precădere în Revista “Teatru”, unde a și lucrat ca redactor în perioada 1964-1968. În 1966 a devenit membru al Uniunii scriitorilor și membru al Asociației ziariștilor din România. În 1965 s-a despărțit de Radu Beligan – cu care a rămas însă prietenă tot restul vieții, și cu care împarte două nepoate – și s-a căsătorit cu dramaturgul Horia Lovinescu. În perioada 1968-1971 a lucrat ca redactor principal la revista “Magazin Istoric” alături de Cristian Popișteanu și de Nicolae Minei. Între 1971-1981, a fost consilier cultural al Bibliotecii americane din București, organizând nenumărate expoziții, spectacole, festivale de film și alte evenimente culturale. În noiembrie 1982, la îndemnul soțului ei și al familiei, a părăsit România ceaușistă, împreună cu Anamaria şi a emigrat la Melbourne, în Australia. Imediat după sosirea pe noul continent și până la vârsta pensionării, Maria Dana Lovinescu a lucrat pentru Departamentul australian al imigrației, îndrumând sute de nou veniți din România și din alte țări.

*  3 septembrie 1908 – S-a născut Nicolae C. Cristoveanu, la Roman (d. 12.01.1993, Bucureşti), prozatorul, memorialist, traducător. Facultatea de Drept, Bucureşti (1933), doctor în drept la Paris. Concomitent, a frecventat cursurile Şcolii de Studii Politice, secţia diplomatică. Referent şi consilier juridic al Băncii Naţionale. După 1945, până la pensie, a fost muncitor necalificat, planificator, fotograf, economist. Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (1957), organizează  57 de expoziţii naţionale şi 33 internaţionale, obţinând 28 de premii şi menţiuni. Pasionat de vânătoare, scrie cu predilecţie, dând dovadă de har narativ, literatură cu tematică cinegetică. A fost membru al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Volume: „Veche patimă, vânătoarea…” (1980); „Alte întâmplări de vânătoare…” (1983); „Freamătul pădurii” (1989).

bacovia

* 4 septembrie 1881 – S-a născut George Bacovia.

* 5 septembrie 1850 – n. Constantin I. Istrati, la Roman (d. 29. 01. 1918). Institutul Franco-German din Bacău; Pensionul Francez Meltz din Roman; Institutul Academic din Iaşi; Şcoala de Medicină Militară, Facultatea de Medicină şi Facultatea de Ştiinţe, Bucureşti. Doctor în medicină (1877), în chimie (1885). Studii de chimie la Sorbona şi College de France, Profesor universitar, întemeietor al şcolii de chimie organică a Universităţii Bucureşti. Membru corespondent (1889) şi membru titular (1899) al Academiei Române. Autor al mai multor biografii: Carol Davila, Ştefan Micle, Theodor Aman, Gheorghe Asachi, Ion Ghica. A înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi a scos primul număr al Buletinului Societăţii de Ştiinţe Chimice (1892). Deputat, senator, ministru, primar al Capitalei. A înfiinţat Parcul Libertăţii. Face parte din delegaţia română ce merge la Paris, în 1917, pentru a pleda interesele României după Primul Război Mondial. În afară de lucrări ştiinţifice, menţionăm: „Locuinţa ţăranului român” (1879) şi „Curs elementar de chimie” (1891), manual şcolar. Tipărit în franceză şi în spaniolă.