pietricica turism

*  27 septembrie 1877 –  S-a născut Emanoil Al. Manoliu, la Piatra-Neamţ (d. 1934, Iaşi), prof. univ., actor, ziarist. Şcoala primară din oraşul natal, Liceul Naţional şi Facultatea de Drept, Iaşi. Profesor la de declamaţie la Conservator şi actor la Teatrul Naţional din Iaşi. A editat ziarul „Ecoul Moldovei”. Scrieri: „Acţiunea pauliană în dreptul roman şi român”, „Istoria teatrului” vol. I, Iaşi, 1903, „O privire retrospectivă asupra teatrului românesc”, Iaşi, 1925.

andone familion

*  27 septembrie 1919 – S-a născut Costache Andone, la Filipeni, Bacău. Facultatea de Medicină „Grigore T. Popa” Iaşi. A profesat ca specialist ORL (dr. în medicină) la Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi, apoi, din 1945, medic primar şi şef de secţie la Spitalul din Piatra-Neamţ. A înfiinţat şi a condus Policlinica cu Plată din Piatra-Neamţ (1984-1997). Animator al vieţii cultural-ştiinţifice şi sportive din Piatra-Neamţ. Membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi preşedinte al Filialei  acesteia în Judeţul Neamţ.  Distins cu numeroase diplome  şi plachete, precum şi cu decoraţiile: Crucea Meritul Sanitar, Coroana României cu Panglica de Virtute Militară, în cel de Al Doilea Război Mondial, Virtutea Ostăşească, Medalia „Tudor Vladimirescu” ş. a.

* 27 septembrie 1937 – S-a născut învăţătorul şi publicistul Nicolae Florian, la Vânători-Neamţ. A absolvit Şcoala Pedagogică din Piatra-Neamţ (1956, şef de promoţie). Cariera didactică a desfăşurat-o la şcolile din Păstrăveni, Boiştea, Petricani, Lunca (director), Vânători-Neamţ. A deţinut şi funcţii administrative şi politice în comună: director al Căminului Cultural din comună (1968-1978); primar al comunei (1990-1992) şi consilier comunal până în 2008. Deţine: titlul de cetăţean de onoare al comunei natale (2007) şi Diploma de onoare pentru merite deosebite în slujba comunităţii (2008). Colaborări: „Apostolul”, „Ceahlăul”. Volumul  „Monografia Comunei Vânători-Neamţ” (2006) este o încununare a a muncii sale de peste patru decenii, în prezent fiind sub tipar o nouă ediţie.

*  27 septembrie 1948 – S-a născut scriitorul Constantin Ardeleanu, la Tazlău. Facultatea de Studii Economice a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Colaborator al multor reviste, în care au fost inserate peste 1.000 de articole şi cronici. Mai multe premii literare pentru proză. Membru al Societăţii Scriitorilor Militari, al Societăţii Scriitorilor din  Neamţ şi al Uniunii Ziariştilor Profesionişti. Cetăţean de onoare al Comunei Tazlău. Amintim câteva titluri: „Hâtrii Tazlăului, I-III”, „Timpuri interesante”; „Trif”, „Chetronia”.

* 28 septembrie 1942 – S-a născut Corneliu Gheorghiţă, la Târgu-Neamţ. Şcoala primară şi liceul, în oraşul natal. Facultatea de Matematică Mecanică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Profesor la: Liceul „Ştefan cel Mare”, Târgu-Neamţ, Liceul de Chimie, Liceul „Calistrat Hogaş”, Liceul „Gheorghe Asachi”, Liceul de Informatică şi Liceul de Artă, toate din Piatra-Neamţ. Are preocupări literare, muzicale şi ştiinţifice (mai multe brevete de invenţii). Volume de poezii: „Tunelul timpului”; „Turnul Babel”; „Raze pe valuri”, 1988; „Coborând spre Ierihon”, 1999.

* 28 septembrie 1969 – A murit  Nicolae Dăscălescu, General de corp de armată. Şcoala de Ofiţeri de Artilerie şi Geniu, Bucureşti. S-a distins în timpului Primului Război Mondial, în luptele de la Slănic-Moldova şi Cireşoaia. Participă la Al Doilea Război Mondial pe diferite fronturi. În timpul regimului comunist a fost arestat şi umilit, drept pentru care, după eliberare, când se va încerca reabilitarea sa, va refuzam orice onoruri.

*  29 septembrie 1974 –  S-a născut scriitorul Adrian G. Romila. A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza”, din Iaşi, secţia română-latină, și un master în literatură comparată şi folclor. A finalizat în 2005 un doctorat în folclor şi antropologie culturală la aceeaşi universitate. Volumul său, ”Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie” (Timpul, Iaşi: 2009) a obținut premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Iaşi. În 2010 a publicat volumul de eseuri de critică literară ”De-a dragostea și drumul. Stații de lectură” (Eikon, Cluj-Napoca). În 2011 a fost distins cu premiul pentru critică literară de către revista ”Luceafărul de dimineață” din București. Ultima carte e una de proză, ”În drum spre sud. Roman de aventură” (Brumar, Timișoara: 2012). În prezent este membru al Uniunii Scriitorilor din România, desfășoară o bogată activitate publicistică, deține rubrici permanente de cronică literară în ”Convorbiri literare” și „Luceafărul de dimineaţă” și este redactor la trimestrialul cultural „Conta”, editat la Piatra-Neamț.

*  30 septembrie 1884 – S-a născut Constantin Bacalu, la Roman (d. 1975). Academia de Arte Frumoase Bucureşti. Specializare la München. A participat la expoziţiile în cadrul Tinerimii Române şi a Salonului Oficial din Bucureşti. A pictat interioare de biserici personal sau cu Tonitza.

* 30 septembrie 1972 – A murit, la Lima, Peru, Grigore Cugler (Apunake), diplomat, scriitor, compozitor, violonist român, născut la Roznov.

* 1 octombrie 1938 – S-a născut Miluţă Th. Bortă, la Balcani, Bacău. Şcoala Pedagogică „Gheorghe Asachi”, Piatra-Neamţ, Facultatea de Filozofie, Iaşi, doctor în filozofie. Carieră didactică: în învăţământul liceal (Liceul Pedagogic, Bacău, 1972-1973); inspector şcolar (191973-1985). Cărţi (1999-, 2002): „Cultură şi filozofie”, „Locul filozofiei în cultura contemporană”,; „Filozofia în pragul mileniului III”, „Istoria religiilor” (curs), (colab.), „Prelegeri de istoria religiilor, I.”; „Istoria ideilor şi doctrinelor politice”

* 2 octombrie 1892 – S-a născut Ilie Creţulescu la Piatra-Neamţ (d. 30. 11. 1971). Participă la diverse campanii în Primul Război Mondial, iar în 1921, este trimis la Şcoala Superioară de Război, după care va lucra în Marele stat Major, apoi ca ataşat militar la ambasadele din Belgrad şi Paris. În 1939, prefect al Judeţului Neamţ. Ajunge la gradul de general de brigadă şi, după 1944, preia comanda Diviziei 13 de Munte, cu care contribuie la eliberarea Transilvaniei, Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei. Decorat de români, sovietici, iugoslavi şi cehi. Face parte din guvernul C. Rădulescu (subsecretar de stat). Trecut în rezervă în 1948.

* 2 octombrie 1897 – S-a născut marele actor Miluţă Gheorghiu.

* 2 octombrie 1904 – S-a născut Gheorghe Ruset Roznovanu. Cunoscut și sub numele de Rosset-Roznovanu sau Rosetti-Roznovanu, a fost un ofițer și politician român, membru al familiei nobiliare  Rosetti. Gheorghe Ruset-Roznovanu a fost ispravnic al județului Neamț între anii 1871-1876, a participat la Războiul de Independenţă,  având comanda Brigăzii 4 Călărași și ulterior, după retragerea din armată, a fost ales deputat și senator din partea Partidului Conservator.

mircea a diaconu 01

* 2 octombrie 1963 – S-a născut criticul literar Mircea A. Diaconu la Boroaia, Suceava. A copilărit şi a absolvit şcoala primară în satul Orţeşti, comuna Drăgăneşti, Neamţ, unde a şcoala generală la Drăgăneşti. Liceul Calistrat Hogaş din Piatra-Neamţ (1982), Facultatea de Filologie, Suceava (1986). Profesor la Odorheiu Secuiesc şi Suceava, apoi cadru didactic la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava Doctor în filologie (1998). Membru al U.S.R. (1998), vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Bucovineni (din 1996), redactor-şef al Revistei „Bucovina literară” (1997-1998) şi, din 2000, al Revistei Academice „Meridian Critic”. Este prorector al Facultăţii de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării al Universităţii din Suceava. Distins cu Meritul Cultural în grad de Ofiţer acordat de preşedinţia României (2004). Volume (1997-2008: „Poezia de la «Gândirea»”; „Mircea Streinul, Viaţa şi opera”, pref. Const. Ciopraga; „Instantanee critice. Din timpul iluziei”; „Mişcarea «Iconar». Literatură şi politică în Bucovina anilor ’30”; „Feţele poeziei”; „Cezar Baltag”; „Constantin Ciopraga. 85 de ani. Dosarul unei existenţe”; „Poezia postmodernă”; „Ion Creangă. Nonconformism şi gratuitate”;  „Studii şi documente bucovinene”; „La sud de Dumnezeu. Exerciţii de luciditate”; „Atelierele poeziei”; „Calistrat Hogaş. Eseu monografic”; „Cui i-e frică de Emil Cioran?” ş.a.