C. D. Gheorghiu-profesorul care a pus bazele educației fizice moderne

Liceul Petru Rareș din Piatra Neamț (în prezent Colegiul Național) a avut în urmă cu mai bine de un secol (1 decembrie 1888-1919) un maestru de “arme și gimnastică” de elită. Constantin D. Gheorghiu (n. 1866 Iași-d. 1919 Piatra Neamț) a fost unul dintre corifeii învățământului nemțean, care prin scrierile sale (în special prin conceperea în 1889 a programei de educație fizică ”Mișcările gimnastice în raport cu clasele elevilor” la Liceul Petru Rareș), a imprimat un nou scop educației fizice, ceea ce constituia o inovație îndrăzneață a timpului. “Pedagog desăvârșit, cercetător și publicist. Ceea ce a însemnat Gh. Moceanu pentru București și Vasile Negruzzi la Iași, după 1890 a reprezentat C.D. Gheorghiu la Piatra Neamț. Se înscrie în galeria celor care au pus bazele educației fizice moderne în școala românească”. (Enciclopedia educației fizice și sportului în România-județul Neamț-origini, tradiții, cronologie).

Caz “sui generis”

Pe lângă gimnastică și scrimă, C. D. Gheorghiu a predat și geografia. “La Liceul de băieți Petru Rareș se găsește un caz “sui generis”. Un maestru de gimnastică lucrează temeinic și documentat ”Dicționarul geografic al județului Neamț”, elogiat, premiat, și tipărit în 1895 de Societatea de Geografie Română în București, o carte plină de statistici oficiale, despre fiecare sat, cotună, siliști etc. din tot județul. Autorul are o tipografie proprie instalată în casele lui “Mathilda & C. D. Gheorghiu” (n.r. – tipografia era situată pe Strada Mare-Cuza Vodă, nr. 231) în care apar mai multe lucrări de ale lui și de ale altor scriitori (n.r. – inclusiv anuarele Liceului Petru Rareș din acea perioadă). Pentru munca lui pe tărâm științific și literar merită evidențiat. A fost C. D. Gheorghiu”. (Gheorghe Verșescu – Istoria Monografică a orașului Piatra Neamț).

În “Dicționarul Oamenilor de Seamă din județul Neamț”, realizat de reputatul profesor Constantin Prangati, se precizează că “C.D. Gheorghiu s-a impus în viața spirituală a județului Neamț, prin publicarea a numeroase studii și lucrări de mare importanță științifică din domeniile sportului, geografiei, istoriei și folclorului. Pentru contribuția la studiul geografiei este primit membru al Societății Geografice din România”. C. D. Gheorghiu este înmormântat, alături de soția sa, Mathilda, în cimitirul Eternitatea, în apropirea uneia dintre aleile principale.

O parte din scrierile lui C.D. Gheorghiu

Calendarul Femeilor Superstițioase – credințe, superstiții și obiceiuri din țară adunate de C.D. Gheorghiu (Piatra Neamț, 1892); Dicționarul geografic al județului Neamț (Piatra Neamț, 1890); Ape minerale, locuri istorice, mănăstiri, stațiuni balneare și climaterice din județul Neamț, volumul 1 (Piatra Neamț, 1892); Jocul de oină și regulamentul pentru concursuri generale (Piatra Neamț, 1898); Jocuri copilărești (Piatra Neamț, 1908); Manualul complect de gimnastică (Piatra Neamț, 1905);

Fiul său – primul președinte activ al Ceahlăului

Fiul său, profesorul Gheorghe “Jucu” Gheorghiu (a predat gimnastica între 1919-1922 și 1931-1948 la Liceul Petru Rareș) a participat la înființarea “Ciahlău Foot-Ball” pe 20 octombrie 1919, fiind numit președinte activ. “Jucu Gheorghiu – bărbat înalt, vânjos, taciturn, nu numai profesor de gimnastică, ci și sportiv din vocație, confidentul și prietenul elevilor-a fost acela care s-a identificat cu dorința ciracilor săi”, spunea Ionel Lipovanu, fostul component al primei echipe a Ceahlăului, într-o scriere intitulată “Drumeția și fotbalul la Piatra Neamț”. Din “Enciclopedia educației fizice și sportului în România-județul Neamț-origini, tradiții, cronologie” aflăm că “acțiunea a fost pregătită minuțios de profesorul C.D. Gheorghiu și directorul liceului, Mihai Stamatin. Cum profesorul C.D. Gheorghiu era spre sfârșitul carierei și suferind, finalitatea proiectului o va face fiul său, Gheorghe Jucu Gheorghiu”. Acesta în “Istoria Monografică a orașului Piatra Neamț”, autor, Gheorghe Verșescu, are parte de următoarea prezentare: “Cine era în fruntea defilărilor la parade, mai falnic și mai impunător ca el cu elevii lui? Câtă bucurie și mândrie ne revarsă în sufletele privitorilor atitudinea lui maiestoasă și sărbătorească, cu talia lui înaltă și autoritară”.

Alte date de referință din activitatea lui C. D. Gheorghiu

* 1889-Atestarea primei programe de educație fizică la Liceul Petru Rareș-”Mișcările gimnastice în raport cu clasele elevilor” pentru anul școlar 1889-1890, întocmită de profesorul de arme și gimnastică C.D. Gheorghiu (11 septembrie 1889-nr. 30/12 septembrie 1889). Același autor tipărește cartea “Manual complect de gimnastică” la tipografia proprie, lucrări aflate în custodia Bibliotecii Academiei Române;

* 1905- ia ființă în cadrul liceului Petru Rareș, din inițiativa sa, “Societatea de muzică și sport”-care funcționează până în 1922, când este preluată de Asociația Ceahlăul;

* 2 iunie 1916- cu ocazia serbării de sfârșit de an pe Borzogheanu are loc o demonstrație de gimnastică condusă de C.D. Gheorghiu, încasările de 387 lei fiind destinate reparării aparatelor de gimnastică.

Selecțiuni din conținutul programei “ Mișcările gimnastice în raport cu clasele elevilor”, an școlar 1889-1890

1. Exerciții de ordine: se făceau în “cete” și “plutoane”. Mersul și alergarea se executau “fără și cu tact”. Se foloseau și mișcări executate pe rânduri și cu rânduri, precum: schimbări, desfășurarea, deschiderea, schimbări de direcție (cârmuirea).

2. Mișcările : se executau “ întâi pe loc, apoi umblând”.

Întâlnim diferite moduri de a păși (pasul vânătoresc-clasa întâi, încrucișat-clasa a 3-a). Alergarea (fuga) este prezentată cu mențiunea că, durata și iuțeala (tempoul) să crească treptat (fuga în timp de 2, 3, 5, 8 minute-începând cu clasa întâi și până la a 4-a).

3. Exerciții cu aparate-sărituri: peste sfera nemișcată sau în mișcare, sărirea în fugă înainte și îndărăt, săritura fără repezire la depărtare și înălțime moderată;

– elemente de echilibru: puntea de echilibru pe înălțimea paralelelor, urcarea și sărirea, mergerea și reîntoarcerea, mersul pe pulpe (vine) și în gardă;

– exerciții la rec (fus)-bara fixă din zilele noastre: săltarea în reazem, apucătura schimbată, pendența în curmeziș și pendența cu apucătură de sus în jos, balansul, cuibul, aruncarea pe fus, roata în genunchi.

4. Jocurile gimnastice: sunt prezentate în programă, dar nu sunt descrise sau măcar specificate decât pentru clasa întâi: bara, mingea și alte exerciții făcute de petrecere.

 5. Exerciții pentru toate clasele, îndeosebi pe timp ploios (rău): exerciții libere pentru degete, încheietura mâinii, exerciții pentru acestea cu instrumentele, exerciții cu greutăți anumite pentru mușchii șalelor-variabile și complicate, exerciții cu bare”. (Ad Astra-revista Liceului cu Program Sportiv Piatra Neamț, nr.10, 11, 12-2004, 2005, “ Studiu asupra unei programări”, prof. Dorina Ţoc și Ovidiu Ţoc junior).

Ana MOISE

Notă: autoarea aduce mulțumiri doamnei bibliotecare Elena Popa de la Colegiul Național “Petru Rareș”, pentru ajutorul acordat.