În fiecare an, pe 6 ianuarie de Bobotează, în parohiile de pe Valea Muntelui și în zona Lacului Bicaz se confecționau altare și cruci de gheață, o frumoasă tradiție dedicată sărbătorii sfințirii apelor, Boboteaza. Oamenii locului consideră că „Dacă va curge topindu-se gheaţa cât de puţin, atunci va fi un an foarte îmbelşugat, iar de nu, nu“.
Slujbele de Bobotează se țin, de obicei, în aer liber, constituind evenimente la care participă toată suflarea. Anul acesta, însă, temperaturile ridicate nu au mai permis confecționarea tradiționalelor cruci de gheață, iar preoții au ținut slujba în interiorul bisericilor.
„Este una dintre cele mai frumoase sărbători! Slujba care se oficiază de Bobotează se ține în toate parohiile din Bicaz la Sfântul Gheorghe, Sfinții Mihail și Gavril, la Potoci, Secu, Izvorul Alb și la toate schiturile. La toate se oficiază aceste frumoase slujbe, când se sfințește agheasma mare și se împarte tuturor credincioșilor. Anul acesta, din păcate, din cauza temperaturilor ridicate, sunt 10 grade acum la Bicaz, nu s-a mai putut realiza tradiționala cruce de gheață. S-a schimbat rânduiala anotimpurilor, din cauza încălzirii globale. Vorbeam cu niște prieteni ai mei, să ne ferească Dumnezeu să avem iarnă și zăpadă în aprilie! Anul acesta și Paștele este mai devreme, în 16 aprilie, sperăm să nu avem atunci iarnă!”, ne-a declarat primarul orașului Bicaz, Nicolae Sălăgean.
Credincioșii care au mers în această dimineață au primit fiecare o părticică din agheasma mare, care se bea dimineața, pe stomacul gol, înainte de a lua anafura, în primele opt zile începând cu Boboteaza și până pe 14 ianuarie. Cele opt zile simbolizează veșnicia. Doar în această perioadă se ia agheasma mare fără post și spovedanie.
Angela Croitoru
Foto: doxologia.ro