Pentru sașii născuți în Transilvania sau pentru urmașii lor, Biertan este vatra căminului natal. Din acest motiv, în fiecare an, la Biertan, vin zeci de autocare cu turiști germani, sute de mașini, care repetă un ritual probabil intrat în ADN-ul comunității: se urcă dealul spre cetate, se păstrează momente de reculegere, în biserică și la mormintele strămoșilor, apoi se face plimbarea obligatorie prin centru, se vizitează ce-a mai rămas din falnica așezare de altădată și… cam atât. Pentru că despre sași se vorbește acum mai mult la trecut. Doar câțiva mai viețuiesc la nivelul întregii comune. Dacă mai sunt 30- 40 de persoane în comună și majoritatea sunt de vârsta a treia. Vremea meseriașilor din Evul Mediu, cizmari, croitori, țesători, rotari, fierari, care concurau cu cei din marile orașe ale Transilvaniei, a apus de mult. Nici măcar denumirea din vechile hărți medievale, cea de Veinland, nu mai are acoperire – vechile vii sunt năpădite de pădure, iar din sutele de hectare care erau cultivate cu struguri, acum mai sunt cultivate doar 8.
Într-un fel, nu numai despre sași se vorbește la trecut. Timpul pare să se fi oprit din loc în fosta urbe de fală a Transilvaniei și a fostului imperiu. Locuitorii comunei nu știu că, timp de decenii, Biertan a fost cel mai important centru urban al zonei, cu mult peste Mediaș, ba chiar a existat o luptă fără menajamente cu acesta din urmă, pentru influență și supremație.
Mediaș a rezistat mai bine, fiind favorizat și de poziția mai bună, pe drumul care lega Sighișoara de Sibiu. Astăzi, Mediaș este municipiu, un oraș important din Transilvania, dar nu are nici pe departe patina Biertanului și nici renumele pe care acesta-l are în străinătate. La Mediaș, poți merge într-un supermarket, poți vedea cartiere muncitorești, dar emoțiile de la cetate nu le poți avea.
* Cum ne-au înregistrat sașii la UNESCO
Măreția vechii biserici, conservarea ei, istoria care o înconjoară, toate au făcut ca Biertan să fie inclus în lista patrimoniului universal UNESCO, cu toate avantajele și obligațiile care decurg de aici. Argumente pentru această includere onorantă au fost nenumărate.
În primul rând faptul că, din cele aproape 300 biserici fortificate, construite între secolele XV și XVI, ansamblul arhitectonic din Biertan și-a conservat foarte bine aspectul inițial. Acest edificiu se ridica pe un deal, în mijlocul comunei, în centrul văilor transversale cu margini acoperite de culturi de vița-de-vie, porumb și păduri. Complexul a fost construit în secolele XV-XVI în stilul goticului târziu, cu elemente specifice Renașterii. Timp de aproape 300 ani, Biertan a fost ales sediul Episcopiei Evanghelice – între 1572 și 1867.
Edificiul central al ansamblului este biserica-hală cu trei nave, boltite în rețea, construită între 1492-1516 pe locul alteia mai vechi. Biserica este ultimul edificiu de tipul acesta – biserică-hală – ridicat în Transilvania.
Zidul de incintă, care datează din aceeași epocă, a fost întărit în cursul secolului al XVI-lea cu 8 turnuri, el desfășurându-se în formă de spirală, asemenea unei centuri, cu 3 turnuri în jurul dealului. Turnurile bisericii din Biertan sunt multe și celebre:
Turnul cu ceas se află la nord-est de biserică și, în afară de funcția care îi este dată de nume, reprezenta și turn al porții pentru primul zid de incintă. Acest turn prezintă o pasarelă de lemn și ferestre de tragere, iar deasupra acoperișul piramidal formează ceasul propriu-zis.
- În nordul bisericii se află turnul cu clopot din lemn. În prima parte a secolului XIX, acest turn a fost consolidat de tâmplarul Hoeck.
- Alte turnuri mai sunt: turnul mausoleului și turnul bastion închisoare.
- Turnul catolic se află la sud de biserică. Tematica iconografică a zidurilor este dominată de Judecata de Apoi. Acest turn al catolicilor a reprezentat multă vreme un simbol al toleranței religioase, într-o țară scuturată adesea de conflicte etnice și confesionale.
- Turnul primăriei se află situat în vestul bisericii. El reprezenta și turn-poartă la drumul de căruțe care intra în biserică, făcând legătura între zidul interior și zidul mijlociu de incintă ale bisericii.
- Drumul bisericii trece pe sub două turnuri-poartă: unul corespunzător zidului al treilea de incintă și altul corespunzător zidului al doilea de incintă. Turnul interior mai era numit și Turnul Slăninii, deoarece, în vreme de asediu, constituia un important depozit pentru alimente.
- Bastionul Țesătorilor se află în vestul bisericii, poziționat pe zidul exterior de incintă. În prezent, acest turn s-a transformat în atelierul unui pictor din Biertan.
* Fără divorțuri în Biertan!
Biserica fortificată adăposteşte şi un locaş, special şi neobişnuit, în acelaşi timp – bastionul închisorii. O cămăruță din acest bastion avea o destinație specială. Dacă un cuplu dorea să divorțeze, trebuia să treacă o probă de răbdare și conviețuire. Cei doi erau închiși în camera respectivă, unde aveau la îndemână o singură furculiţă, o lingură, o cană şi un singur pat în tot timpul şederii. Practica aceasta a avut un efect benefic: multă vreme, în zonă nu s-au înregistrat divorţuri.
* Biertan în cartea de istorie
Generații întregi de elevi au învățat, la istorie, despre Biertan. Invariabil, în manuale apărea, ca o primă dovadă a continuității poporului român, o dovadă certă a unei populații romanizate în Transilvania, Donariul de la Biertan, obiect ritual descoperit în 1775, la rădăcina unui copac din pădurea Chimdru, situată la 5 km spre sud de Biertan. A ajuns în colecția de antichități a baronului Samuel von Brukenthal, de la Avrig, apoi în muzeul Brukenthal. Este format dintr-o tabula ansată din bronz (32,5 cm x 12,6 cm), purtând inscripția ”EGO ZENOVIUS VOTUM POSVI” (”Eu Zenovius am pus această ofrandă) și un disc, de asemenea din bronz, cu diametrul de 23,7 cm, având în interior monograma lui Hristos (H+P).
(Material promovat cu sprijinul SC FELIX EM SRL)
