Anunţul în legătură cu depunerea unor proiecte mari ale municipiului Piatra Neamţ la Compania Naţională de Investiţii (CNI) se voia important şi impresionant. Intervenţia anunţată pentru a salva dealul Cozla – distrus de lucrările iresponsabile, nu de ploi – e o bucurie ce întrece dorita tragere la răspundere celor care se războiesc cu natura. După bucurie au urmat comentariile şi întrebările, majoritatea având conţinut politic. Penetrarea redutei CNI şi a Ministerului condus de Liviu Dragnea ar fi o mişcare de forţă din partea unei administraţii locale ca a noastră. De la intenţii şi declaraţii la fapte este însă de parcurs o anume cale.
De la înfiinţare, în baza Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001, CNI a realizat în Neamţ 17 săli de sport (aşa-zisa polivalentă din Calea Romanului e raportată în două etape, în 2005 şi 2010 – n.a.), un bazin de înot, un cămin cultural şi două intervenţii de primă urgenţă. Pe capitole, compania se ocupă de: programe social-culturale şi sportive; programe de reabilitare termincă (doar pentru clădiri din domeniul public şi locuinţe din zonele defavorizate!); programe de infrastructură şi alte programe. Locul lucrărilor de pe Cozla pare a fi la infrastructură unde, pe lângă sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, intră intervenţii în primă urgenţă la construcţiile vulnerabile. Intervenţiile au ca scop înlăturarea pericolului de prăbuşire a unor elemente de construcţii precum şi limitarea efectelor alunecărilor de teren, după cum scrie încurajator pe site-ul cni.com.ro. Încurajarea se dezumflă când descoperi explicaţia cu „sunt incluse construcţii importante (poduri, podeţe, sanatorii, centre de recuperare etc.) care prezintă deteriorări şi riscuri de exploatare, iar în cazul producerii unor evenimente precum seismele sau inundaţiile pot produce victime”. Speranţa ar fi în et cetera, dealurile distruse de om nefiind nominalizate. Dar şi speranţa are viaţă scurtă căci „programele anuale se elaborează de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pe baza priorităţilor stabilite de consiliile judeţene (…), avizate de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă (…)”. A auzit cineva, ceva despre o solicitare anterioară de includere a Cozlei între priorităţile judeţului pentru acest an? Sau despre un aviz dat de comitetul pentru situaţii de urgenţă, altfel foarte vocal pentru orice mărunţiş? Mai mult, documentaţia depusă în grabă e musai să respecte o structură impusă. Confirmarea comitetului (viză cu ştampilă pe un formular tip) nu poate lipsi, după cum nici Hotărârea Consiliului Judeţean privind alocarea sumei (cotei de participare a autorităţilor locale) la realizarea investiţiei şi protocolul privind alocarea sumei aprobate, conform hotărârii. Dacă se acceptă bani de la consiliul local în loc de cel judeţean, rămân celelalte chestiuni în suspensie, în frunte cu programul anual.
Anterior, în această grupă, sunt raportate în Neamţ doar Spitalul de pneumoftiziologie Bisericani (2013) şi un pod din satul Telec, comuna Bicazu Ardelean (2012). Greu de crezut că, dintr-odată, milioane şi milioane de euro s-ar prăvăli legal peste Piatra Neamţ ca-ntr-un efort naţional umanitar. Mai degrabă te duce gândul la forţarea unui refuz şi politizarea acestuia sau la un blat de proporţii uriaşe menit să salveze o parte din oraş de la a fi acoperit de Cozla, dar acoperind răspunderea distrugătorilor naturii.
Viorel COSMA
P.S. Ar fi interesant să ne spună autorităţile noastre cum încadrează hala din Piaţa Centrală la „alte programe”, alături de Dâmboviţa Center, extinderea Palatului Victoria şi drumuri experimentale in situ, că-n altă parte nu se potriveşte deloc.
