Revista „Apostolul”, după ce şi-a sărbătorit, fără prea mare tam-tam, cei 15 ani de existenţă din noua serie, publică în cel mai recent număr, 165 din aprilie 2014, un foto-reportaj de la această aniversare. Dar mai întîi, redactorii revistei, în numele membrilor de sindicat din învăţământul nemţean, fac un apel la parlamentarii nemţeni, cu o seamă de revendicări ce trebuie rezolvate în această legislatură. Evident, ele sunt legate de salarizare şi de programele şcolare.
Am mai reţinut din acest număr interviul acordat revistei de Gabriel Ploscă, preşedintele Sindicatului Învăţământ Neamţ, filele de monografie „Dobreni-Neamţ, cultură şi învăţământ (1838-1948)”, semnate de profesorul Mihai Mancaş, notele de lectură ale lui Constantin Tomşa (la cartea lui Petruş Andrei, „Într-un crâng de neuitări”), precum şi calendarul aceluiaşi „Rememorări nemţene” (aflat în pregătire pentru tipar), procupările cadrelor didactice din zona Roman (aflate sub pana scriitorului şi publicistului A. Opriş), documentarul despre Liceul de fete „Sturza Cantacuzino” din Roman (sub semnătura Coraliei Bunghez, amintirile lui Emil Bucureşteanu despre prima serie a ziarului „Ceahlăul”, cea interbelică, apărută într-o perioadă nefericită a istoriei, în anul 1942, în perioada dictaturii antonesciene.
În acea perioadă era ziar judeţean săptămânal. „Ceahlăul din 24 octombrie 1943, duminică – aflăm de la autorul articolului, fost ziarist -, îi informa pe nemţeni despre inaugurarea teatrului comunal din Piatra Neamţ, contribuţie importantă la realizarea acestui obiectiv având domnul G.V. Măcărescu (fost magistrat, deputat, născut la Girov; n.n.). Eu, făcând parte din breasla cadrelor didactice, am urmărit, desigur, în articol, prezenţa celor din aceeaşi tagmă cu mine. Consemnez pe unii din cei mai cunoscuţi în urbea noastră: Victor Andrei, preşedintele Căminului cultural orăşenesc „V. Conta”, A. A. Rotundu, preşedintele Consiliului interşcolar, d-na Eugenia P. Popovici, preşedinta Crucii Roşii şi V. Ţăranu, preşedintele Asociaţiei Profesorilor Secundari.
S-au citit poezii patriotice, a fost elogiat Octavian Goga, s-au ţinut cuvântări (patetice, observ eu), unul din cuvântători fiind şi Leon Mrejeriu, personalitatea de aseamă a învăţământului nemţean”. Profesorul Bucureşteanu evocă numele unor scriitori nemţeni din acea perioadă care au semnat în paginile acestui ziar, precum Mihai Nechita (Nichita Bistriceanu), Lucian Mircea (Constantin Borş), Har Mihăilescu, Valeriu Stupcanu (tatăl ziaristului Cătălin Stupcanu) ş.a. (N. SAVA)
