Anul literar 2012, în Neamţ

Prezent la vernisajul expoziţiei retrospective a Filialei Neamţ a UAP, “Salonul de iarnă”, scriitorul şi criticul de artă Lucian Strochi a afirmat că putem numi anul 2012 anul artelor plastice în judeţul Neamţ. El se baza pe faptul că în anul care a trecut, membrii filialei nemţene a UAP au vernisat peste 20 de expoziţii personale, au participat în judeţ şi în ţară dar şi în străinătate la expoziţii de artă plastică de unde s-au întors cu premii şi aprecieri elogioase din partea criticilor de specialitate. Mai mult decât atât, nume importante din arta plastică românească din alte judeţe au expus pe simezele nemţene.

Scriitorii trăitori în Neamţ, chiar dintre cei mai importanţi, şi-au publicat cărţi inedite sau şi-au tipărit unele ediţii noi la cele epuizate, editurile din Neamţ lansând pe piaţă aproape în fiecare săptămână câte o nouă apariţie, multe din acestea fiind marcate şi de noi, la timpul potrivit, în paginile ziarului. Fenomenul cultural din judeţ a fost completat de apariţiile cu regularitate a revistelor literare şi de manifestările literare organizate de instituţia de stat care răspunde de domeniu dar şi de altele private. Exemplele ar fi multe, dar nu intrăm în detalii. Am considerat că despre fenomenul literar 2012 în judeţ pot vorbi mai aplicat scriitorii Adrian Alui Gheorghe şi Cristian Livescu, ambii conducători de reviste şi de edituri.

* Adrian Alui Gheorghe: „Fiinţa contemporană, mai preocupată de abisurile nimicului decât de abisurile fiinţei”

Nu pot să mă exclud dintr-o retrospectivă a anului literar 2012, de aceea mă voi referi la câteva repere la care am fost martor, care mi-au reţinut atenţia, care m-au implicat direct sau indirect. Oricum, părem a trăi într-o lume în care literatura are drumul ei, istoria are drumul ei, societatea are drumul ei şi nu prea pare să existe circumstanţe pentru o intersectare a acestora. Un soi de autism bântuie fiinţa contemporană, care e mai preocupată de abisurile nimicului, decât de abisurile fiinţei. Dintre cărţile confraţilor nemţeni reţin două cărţi de proză, absolut remarcabile: „Planuri de viaţă” de Vasile Baghiu şi „În drum spre sud” de Adrian G. Romila. De asemenea se află în derulare proiectul românesc al lui Constantin Munteanu, „Cristina”, în acest an apărând trei volume care se bucură de un încurajator succes de public. La poezie, într-un an cu puţine apariţii editoriale, de departe cele mai bune cărţi sunt „Amin Agapia” de Gheorghe Simon şi „Florăria romantic” de Dorin Ploscaru. La reeditări semnalez apariţia recentă a antologiei de poezii „Prăvălia cu fete moarte”, a lui Aurel Dumitraşcu pe care am girat-o la editura „Tipo Moldova”. Am scos şi eu un volum de eseuri, „Contribuţii la estetica umbrei”, la editura „Tracus Arte” din Bucureşti şi am reeditat eseul „Tinereţe fără bătrâneţe şi sentimentul tragic al timpului”, care are la bază un doctorat luat în anul 2004, şi „România pe înţelesul tuturor”, un „pseudo-manual de exorcizare a societăţii româneşti” actuale. O realizare aparte o consider apariţia a încă patru numere din revista „Conta” (numerele 9 – 12, format carte, 300 de pagini fiecare), lucru pe care l-am făcut în sistem de muncă patriotică, mai mult cu emoţie că nu o să reuşim să achităm măcar tipografia. Ni s-a întins o mână la capăt de an din partea Consiliului Judeţean, sper să ne agăţăm de ea şi să ducem proiectul mai departe. Ca evenimente literare pot să enumăr participarea mea la Gala Poeziei Româneşti Contemporane (Lista lui Manolescu), ediţia a II-a, de la Ateneul Român, în luna noiembrie, unde au fost selectaţi doar cinsprezece poeţi români contemporani, şi deplasarea pe care am făcut-o în Turcia, la Efes, la Turnirul Poetic organizat de Uniunea Scriitorilor din România. Forţa grupului scriitoricesc de la Neamţ am văzut-o şi la gala premiilor Filialei Iaşi a USR, din această toamnă, când au fost premiaţi, pentru activitatea lor din anul precedent, Emil Nicolae, Cristian Livescu şi subsemnatul.