Alexandru Ioan Cuza a rămas în amintirea locuitorilor judeţului Neamţ ca un domnitor foarte iubit. Acesta a trecut în 1863 prin judeţul Neamţ, fiind întâmpinat cu pâine şi sare la bariera oraşului Piatra Neamţ. O serie de străzi din Roman, Târgu Neamţ şi Piatra Neamţ îi poartă numele. (A. MOISE)
“În ciuda faptului că, la 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost detronat de către monstruoasa coaliţie, locuitorii judeţului Neamţ i-au păstrat o recunoscătoare amintire. El a rămas în inima poporului drept cel mai iubit şi popular domn de la Ştefan cel Mare încoace. S-a perpetuat în amintirea pietrenilor primirea grandioasă, emoţionantă, pe care aceştia i-au făcut-o domnitorului, în anul 1863, cu ocazia trecerii lui Cuza prin oraşul Piatra Neamţ, focurile aprinse pe Pietricica, întâmpinarea domnitorului la bariera oraşului cu tradiţionala pâine şi sare, sau, cu ocazia trecerii prin sate de către cete de călăreţi, mai sunt şi astăzi povestite de unii bătrâni.
Deşi cei care îl detronaseră nici măcar nu-i pomeneau numele, locuitorii judeţului Neamţ îşi manifestau iubirea şi recunoştinţa faţa de domnitor. Astfel, însurăţeii împroprietăriţi pe domeniile Scheuletul din judeţul Roman au hotărât, în ziua de 16 noiembrie 1878, când au intrat în posesia loturilor respective, ca noua lor aşezare să se numească «comuna Cuza-Vodă». Aceasta hotarâre a fost adusă la cunoştinţa doamnei Elena Cuza. Adânc mişcată, aceasta a răspuns mulţumind cu lacrimi în ochi. În ziua de 24 ianuarie 1880, cu ocazia constituiri consiliului comunal al noii comune, procesul verbal respectiv cuprindea şi o «demonstraţiune» sau «moţiune» de «veneraţiune, iubire şi respect faţă de memoria marelui nostru factor de bine» şi faţa de soţia sa.
În comuna Filioara, din judeţul Neamţ, s-a întemeiat o societate economico-comercială, care era de fapt o societate cooperativă ţărănească. Membrii acesteia i-au dat dat numele lui Cuza Vodă, au anunţat-o pe doamna Elena de aceasta hotărâre şi i-au trimis statul societăţii. Ea şi fiii ei au devenit membri ai societăţii din Filioara şi, periodic, trimeteau aici şi o anumită contribuţie bănească. În deceniile următoare numărul satelor – noi sau vechi – care adoptă numele de Cuza-Vodă, este în continuă creştere. Astăzi, în judeţul Neamţ, potrivit indicaţiilor nomenclaturii oficiale, există trei străzi purtând numele marelui domn – «Cuza Vodă» (în Piatra Neamţ, Târgu Neamţ, Roman), două străzi cu numele Elenei Cuza (în Piatra Neamţ şi Roman), două străzi cu numele Unirea (Roman şi Piatra Neamţ). La Târgu Neamţ există Cooperativa Meşteşugărească «Unirea», iar ţăranii cooperatori din comuna Trifeşti au denumit CAP-ul lor «24 ianuarie». Alte străzi au denumiri asemănătoare: Principatele Unite (Roman), Ion Roată (Valea Viei – Piatra Neamţ), Milcov (Piatra Neamţ)”. (prof. Gheorghe Tănase, Ceahlăul, duminică, 24 ianuarie 1971)
