* „Un poet este un dar pe care Dumnezeu îl face semenilor, din când în când”, a declarat poetul Radu Florescu
Adrian Alui Gheorghe, Premiul de excelenţă pentru întreaga activitate literară: „Am primit cam toate premiile literare importante într-o carieră care adună vreo 40 de ani de trudă a peniţei, însă un premiu de excelenţă are încărcătura de recunoaştere a breslei şi încrederea că literatura îşi păstrează nobleţea între celelalte preocupări omeneşti. Dedic premiul cititorilor mei de azi, de ieri şi, mai ales, de mâine…!”.
Radu Florescu, Premiul pentru Poezie: „Uneori, în viaţa Poeziei, care înseamnă până la urmă şi viaţa ta, un premiu pentru poezie vine să confirme o realitate, un fapt, o normalitate. O recunoaştere a confraţilor face ca lumea ta interioară să freamăte. Îţi luminează drumul, îţi motivează existenţa, până la un punct. Pe termen lung, talentul şi inspiraţia hotărăsc capătul. Şi caracterul. Un poet este un dar pe care Dumnezeu îl face semenilor, din când în când”.
Vasile Baghiu, Premiul “Mihai Ursachi”, pentru Poezie: „Sunt mulţumit că un juriu al U.S.R. a luat în considerare amândouă cărţile – volumul de poezie “Depresie” (Ed. Limes) şi romanul “Planuri de viaţă” (Ed. Polirom) – pe care le-am publicat anul trecut, nominalizîndu-le şi premiind una dintre ele. Premiul primit acum pentru poezie înseamnă o recunoaştere. Cum eu nu sunt chiar un apropiat al celor care au decis, el poate fi şi un semn că lucrurile se îndreaptă înspre normalizare şi în această zonă. Atât nominalizările, cât şi premiul mă încurajează în munca aceasta grea a scrisului”.
Adrian G. Romila, Premiul pentru Proză: „Premiul pe care mi l-a acordat U.S.R. Iași mă bucură, mă onorează și-mi confirmă efortul. Orice scriitor cred că se bucură de recunoașterea oficială a valorii cărților lui. E al doilea premiu pe care U.S.R.-ul ieșean mi-l dă, am mai luat unul la debut, pentru eseu, ceea ce arată cât de legat sunt de urbea Junimii. Iașiul e orașul în care m-am format intelectual și de la care mă revendic mereu, în Iași am debutat, în studenție, acolo m-am decis să rămân, cumva, în literatură, acolo mi-am dat doctoratul și am debutat, ca profesor. Public în Convorbiri literare de ceva ani și am devenit membru U.S.R. și datorită activității mele acolo. Un premiu ieșean e, deci, un preț de suflet, pentru mine. Cu atât mai mult cu cât nu m-aș fi gândit vreodată că aș putea fi recunoscut ca scriitor de proză, de roman. Cartea mea a fost mai mult o obsesie, decât un pariu de viitor, ceea ce îi crește și valoarea personală. Sper că puternicul grup scriitoricesc nemțean e și el mândru de mine, nu aș vrea să dezamăgesc pe nimeni”.
A consemnat Nicolae SAVA
