- se împlinesc 100 de ani de la înființarea primului Departament de ape din România
S-au împlinit 100 de ani de când, în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, a fost înființat primul Departament de Ape din România. Cu această ocazie, Administrația Națională „Apele Române” a organizat la Palatul Parlamentului un eve-niment în cadrul căruia a fost omagiată întreaga activitate de gospodărire a apelor. Evenimentul s-a bucurat de prezența multor personalități din domeniu, printre care Ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, Ambasadorul Olandei la București, Matthijs van Bonzel, prof. univ. dr. ing. Petre Roman, Directorul General al Administrației Naționale „Apele Române”, Vasile Pintilie, foști miniștri ai mediului și foști directori ai Administraţiei Naţionale “Apele Române”, academicieni, moderator fiind Ion Iliescu, președintele de onoare al PSD și fost conducător al Consiliului Național al Apelor.
Istoric bogat
Sub diverse denumiri și formule organizatorice, Apele Române au desfășurat o activitate remarcabilă chiar de la începutul secolului XX. Activitatea de gospodărire a apelor are un istoric bogat și pe teritoriul bazinului hidrografic Siret. Printre preocupările gospodarilor de apă din secolul XIX se menționează în special măsurătorile hidrometrice efectuate pe principalele cursuri de apă. Primele stații hidrometrice care au început să funcționeze pe acest bazin au fost: Siret pe râul Siret, Vicovul de Jos pe râul Suceava și Gura Humorului, pe râul Moldova (toate în anul 1886), Ițcani, pe râul Suceava (1894), Cârlibaba și Dorna Giumalău, pe râul Bistrița Aurie (1895) și altele. Între 1902 și 1925 s-au mai înființat încă 35 stații hidrometrice.
Până în anul 1925, la stațiile hidrometrice nu se efectuau decât observații asupra variațiilor de niveluri. După anul 1925, când s-a înființat Serviciul Hidrografic din Direcția Generală a Apelor, începe centralizarea materialelor hidrometrice și efectuarea măsurătorilor de debite. În anul 1933 la nivelul întregii țări exista un fond de peste 300 măsurători de debite, dintre care 148 în bazinul hidrografic Siret.
După Primul Război Mondial, preocupările privind gospodărirea apelor și amenajarea cursurilor de apă se intensifică și se diversifică. Au rămas de referință lucrările deosebit de laborioase, de bine fundamentate și chiar de actualitate, elaborate de Dimitrie Leonida (1924) – un proiect pentru hidrocentrala de la Bicaz de pe râul Bistrița – valorificat în 1960.
După cel de al II-lea război mondial s-au intensificat preocupările pentru problema utilizării resurselor de apă. Dezvoltarea economică de ansamblu a impus și o valorificare mai complexă a resurselor de apă din țară și din bazinul hidro-grafic Siret. Cerințele de apă pentru industrie (răcire, spălare, materie primă), pentru populație și pentru irigații au crescut ritmic, iar după anul 1950, acestea au înregistrat o creștere substanțială datorită relizării unor mari sisteme hidroenergetice.
Complex hidroenergetic pe râul Bistrița
În perioada anilor 1952-1966 s-a realizat întregul complex hidroenergetic de pe râul Bistrița: 9 acumulări cu un volum total de 1270 milioane metri cubi și 12 hidro-centrale cu o putere instalată totală de 455 MW. Acumulările de pe râul Bistrița și în special acumularea Izvorul Mun-telui au un rol deosebit de important în atenuarea viiturilor și apărarea împotriva inundațiilor. În acumularea Izvorul Mun-telui pot fi stocate volumele a 4 viituri mari (cu probabilitatea de depășire de 1%). Tot în această perioadă (1950-1965) a crescut mult numărul folosințelor de apă. La nivelul anului 1965 funcționau în întregul bazin hidrografic Siret 440 captări de apă potabilă și industrială, 839 terenuri irigate, 100 iazuri, câteva haituri pentru plutărit pe râul Bistrița Aurie, 104 mori, 3 darace, 11 fierăstraie, 2 pive, 3 instalații diverse și 10 hidrocentrale din salba de pe Bistrița.
În anul 1976 și-a început activitatea Direc-ția Apelor Siret, înființată prin Decretul 156/1975 emis de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România privind orga-nizarea și funcționarea Consiliului Național al Apelor, Direcțiilor Apelor și Oficiilor de Gospodărirea Apelor.
În zilele noastre
În prezent, vorbim de Administrația Națională “Apele Române”, instituție publică de interes național care are în subordine 11 Administrații Bazinale, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor precum și Exploa-tarea Complexă Stânca Costești.
În cifre, Administrația Bazinală de Apă Siret înseamnă o suprafață de 28.116 , 735 de cursuri de apă codificate, cu o lungime a rețelei hidrografice de 10.415 km, 16 acumulări (13 per-manente și 3 neper-
manente), cu un volum total de peste 210 milioane metri cubi, 52 de îndiguiri însumând 249,63 km, 96 de apărări de maluri cu o lungime de 104,45 km, 110 regularizări de albii cu o lungime de 321,59 km și 3 derivații cu o lungime totală de 21,76 km. Dincolo de cifre, Administrația Bazinală de Apă Siret înseamnă devotament, profe-sionalism și compasiune pentru semeni. În semn de recunoștință, mulțumim tuturor celor care și-au adus și își aduc aportul în domeniul gospodăririi apelor.
Dr. ing. Emil VAMANU,
Directorul Administrației de Apă Bazinală Siret – Bacău
Notă: Intertitlurile aparţin redacţiei
