Acoperişuri smulse de vânt şi împrăştiate pe câmp
* “Bine că n-a murit cineva, bine că au fost cu toţii în case şi s-au adăpostit cum au putut, pe sub masă, şi n-au fost victime”, a declarat primarul Ioan Filip
Primarul i-a spus tornadă. Localnicii loviţi direct au spus că a venit “nenorocirea” peste ei. Au rămas cu locuinţele dezvelite, sub ameninţarea norilor negri, care promiteau să se reverse peste ei.
“A plouat dimineaţă, dar pe urmă s-a potolit”, ne-a declarat Luminiţa Negrescu, una din femeile care a rămas fără jumătate din acoperiş. “Pe la 10,30 – 11 am auzit un zgomot puternic, de nu ştiam ce se întâmplă. Când am ieşit afară, am văzut întâi gaterul răsturnat, gater serios din fier, deci vă daţi seama ce forţă a avut. Pe urmă am văzut un copac smuls din rădăcini. La casă nici nu m-am uitat, vecina mi-a spus că nu mai am acoperiş pe spate”.
Atât jumătate din acoperişul casei, cât şi acoperişul unei anexe şi un coş de fum înalt de 5 metri au fost distruse de vânt. Tabla, căpriorii, scândurile au fost împrăştiate pe un câmp din spatele caselor, la distanţe de 300-400 de metri de locuinţe. Geamurile de mansardă s-au făcut ţăndări, iar o uşă, care era încuiată, a fost smulsă cu totul din balamale. Casa de alături, în care nu locuieşte nimeni deocamdată, a rămas fără acoperiş şi fără gard. Un bărbat, rudă cu proprietarii, se chinuia să cârpească pe ici, pe colo, de teamă să nu vină ploaia şi să cadă tavanele.
“N-am pomenit aşa ceva”, a spus, cu glas stins, Teodora Atănăsoaie, o bătrână de 77 de ani, care locuieşte pe aceeaşi uliţă. “S-a auzit o bubuitură straşnică. La început am crezut că e cutremur, dar când am văzut că nu se clatină nimic prin casă, am zis că altceva o fi. Pe urmă am văzut cum mi-a adus în curte tabla de pe saivane şi, când s-o potolit vântul, am ieşit. Urgie a fost, aşa în câteva minute, ca o săgeată. Să aducă tabla tocmai de la vecinii de dincolo de grădini, doar e distanţă de câteva sute de metri. Uite aici, peste drum de mine e o casă a unor băieţi plecaţi la muncă. Au gard sănătos cu stâlpi din fier, băgaţi în beton. Poarta a luat-o cu totul, iar gardul e îndoit tot, aşa urgie a fost. Nu ne mai rabdă Dumnezeu, asta este, de buni ce suntem! Mie mi-a dezvelit bucătăria de tot. Să văd poate oi găsi pe cineva să îndrepte tabla şi s-o pună la loc, că bani de alta nouă n-am de unde. Am o pensie de 3 milioane ”.
Câţiva vecini, printre care şi unul cu căruţă, au sărit în ajutorul celor loviţi de tornadă, mai ales că două femei sunt văduve, iar o a treia era singură acasă, bărbatul fiind la muncă. Oamenii au adunat tabla de pe câmp şi au cărat-o la fiecare casă în parte. Multe coale erau, însă, atât de contorsionate încât era puţin probabil să mai poată fi folosite. “Poate să acopăr vreo şură, vreun pătul ceva, că pe casă asta nu se mai poate pune”, a spus, ca pentru sine, Luminiţa Negrescu.
Nici una din familiile lovite de nenorocire nu are asigurare pe casă. Nu au avut bani. O femeie, trecută şi ea de 50 de ani, ne-a mărturisit că pentru ea şi un leu e mult: “Nu dau nici la biserică. Mă duc, mă închin, mă aşez în strană. Părintele ştie că nu am de unde şi nu-mi spune nimic. Omul mi-a murit, eu nu am nici un venit, trăiesc pe lângă copii. Până acum, am mai muncit prin sat pe la unul, pe la altul, dar nu mai pot, că m-a lovit o boală de inimă”.
Pe uliţa Fundătura Mare au ajuns, ieri, prefectul, primarul şi şeful ISU să vadă care este situaţia la faţa locului. Pe urmă a început evaluarea pagubelor. “Oamenii nu au nici o vină pentru ce s-a întâmplat şi trebuie să-i ajutăm”, a declarat Ioan Filip, primarul de Zăneşti. “Nu ştiu exact despre câţi bani va fi vorba, trebuie să stabilim în şedinţa de consiliu local, dar mizăm şi pe sprijinul Prefecturii şi al Consiliului Judeţean Neamţ”.
Cât despre faptul că sătenii, vulnerabili complet în faţa fenomenelor meteo extreme, nu au asigurări pe case, primarul spune că şi lipsa de bani este o cauză, dar şi atitudinea firmelor de profil: “Anul trecut a avut cineva o problemă la acoperiş din cauza vântului şi cei de la asigurări au refuzat să-l despăgubească, pe motiv că viteza vântului n-a fost de peste 60 km/h, ci doar de 59 km/h. Cum să se mai ducă oamenii să se asigure? Acum ne-am descurca noi să-I ajutăm cumva, bine că n-a murit cineva, bine că au fost cu toţii în case şi s-au adăpostit cum au putut, pe sub masă, şi n-au fost victime”.
Cristina MIRCEA
