0:00


Ziua mărcii poştale româneşti, ZCH NEWS - sursa ta de informații
În spaţiul românesc, primele mărci poştale au fost tipărite în Moldova, la 15 iulie 1858. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Aceasta a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858, la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858, la celelalte birouri poştale moldovene (la 31 octombrie 1858 a fost retrasă). Emisiunea a fost tipărită la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.  Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cel cunoscut, în lumea filateliştilor, cu denumirea “Black Penny”. De altfel, emiterea vestitelor timbre „Cap de Bour” a marcat momentul când au fost introduse, pentru prima oară, în sud-estul Europei, mărcile poştale adezive, înaintea Greciei (1861), Turciei (1863), Serbiei (1866) sau Bulgariei (1879). Primele mărci poştale ale Principatului Moldovei au fost emise pe 15 iulie 1858. Punerea efectivă în circulaţie a avut loc însă o săptămînă mai tîrziu: marţi 22 iulie 1858 la Iaşi au fost francate cu timbre moldoveneşti primele 16 scrisori simple şi 7 recomandate. În ţară mărcile au început a fi folosite din 4 august (1 septembrie în cazul Galaţiului). La 1 noiembrie 1858 tarifele poştale au fost modificate, iar prima emisiune de timbre a Moldovei a fost retrasă din circulaţie. În scurtul timp de circulaţie au fost vîndute 11.746 de timbre, din care au supravieţuit timpului doar cîteva sute, astfel că mărcile „Cap de bour” din prima emisiune sînt astăzi mari rarităţi filatelice la nivel mondial. Seria cuprinde patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale (40 de parale = 1 leu de calcul; la reforma monetară din 1867/68 suma de 108 parale a devenit egală cu 1 leu nou). Cel mai mic tarif poştal, cel de 27 de parale, asigura trimiterea unei scrisori de pînă la două dramuri şi jumătate (aproximativ 8 grame) pe o distanţă mai mică de 8 poşte (aproximativ 125 de km.). Destinatarul trebuia să-i plătească aducătorului scrisorii încă 5 parale. Mărcile au fost imprimate la Iaşi, la „Atelia timbrului”, în coli de 4 rînduri a 8 bucăţi, cu ajutorul unei prese aduse de la Viena. Cele două rînduri din partea de jos a colii sînt răsturnate cu 180 de grade, deci există perechi aşezate tête-bêche. Hîrtia a fost cumpărată din Iaşi iar guma – „gummi arabicum” – a fost aplicată manual cu pensonul. Cele 4 clişee de oţel folosite pentru tipărirea timbrelor “Cap de bour” se găsesc astăzi expuse la Muzeul filatelic din Bucureşti. Pe timbre este reprezentat un cap de bour cu o stea între coarne – stema Principatului Moldovei – şi o goarnă de poştă. În bucla goarnei este trecută cu cifre arabe valoarea nominală. Inscripţia PORTO SCRISORI este scrisă cu litere chirilice. Termenul PORTO a fost trecut greşit pe timbre, deoarece porto înseamnă plata tarifului de către destinatar. Corect ar fi fost FRANCO – termen ce arată că taxele sînt plătite de expeditor.

Ziua mărcii poştale româneşti, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Nicolae SAVA

FOTO: Timbre din colecţia Viorel Nicolau

Articolul precedentTeoctist Galinescu, 92 de ani de la naştere: La Hangu, cei cu datorii mergeau numai pe “Drumul datornicilor”
Articolul următorMeditaţii pentru BAC cu săli goale