După mai bine de un an de certuri între liderii marilor partide – PNL, PSD, PDL și UNPR – începe să răsară soarele și pe aleile unora. Mai exact, președintele PNL Neamț – Dorinel Ursărescu spune că se înțelege minunat cu președintele Consiliului Județean – Culiță Tărâță, de la UNPR. Dacă prin campania electorală și după, Tărâță vorbea de băiatul deștept din energie – Ursărescu și o așa-zisă prietenie cu interlopii, iar Ursărescu îl numea pe Târăță lacheul lui Băsescu (“ascuns” sub sigla APEL), toate răutățile au fost acum băgate sub preș, evident în interesul nemțenilor. După luni de certuri în Consiliul Județean și schimbări lunare ale vicepreședinților la dorința USL-ului și PDL-ului, Ursărescu spune că a ales calea cea dreaptă. “Am o relație foarte bună la Consiliul Județean, comunicăm mai bine cu președintele Târăță. A fost o chestiune de așezare. Și noi, și președintele trebuia să înțelegem că lucrurile – pentru ca să dureze – trebuie așezate pe temelii solide și nimeni nu poate fi stăpân al adevărului absolut. Lucrurile într-o coaliție sunt sensibile și trebuie respectată părerea fiecăruia”, explică președintele Ursărescu schimbarea de atitudine de la nivelul instituției.
Cu o maturitate rar întâlnită la nivelul clase politice, deputatul Ursărescu spune că face echipă cu președintele Tărâță și că nu va lăsa ura să strice bunele intenții. “Ar fi absurd să nu fac echipă cu președintele Consiliului Județean. Ar fi păcat să trimitem județul Neamț în opoziție. USL e la guvernare și ar fi păcat să avem o atitudine ostilă față de președintele CJ, pentru că nu e vorba de o atitudine ostilă față de Tărâță, ci față de județul Neamț. Împreună cu președintele Tărâță pun umărul pentru a rezolva probleme. Aștept ca toți colegii noștri să vină, pentru că pe dezbinare și pe ură nimic nu se poate construi. Când forțele sunt congruente se pot rezolva multe”, a mai adăugat președintele liberalilor nemțeni.
Ca un bun exemplu pentru construcția politică nouă, deputatul Ursărescu spune că, la nivel de județ și până la fiecare comună, se va realiza o strategie, care să fie corelată de la cea mai mică unitate administrativ-teritorială și până la planul național de dezvoltare, astfel încât cererile pentru accesarea de fonduri europene să se facă într-un mod coerent.
Claudia MATEI
