Gheorghe Turineli a iubit ciclismul cu toată ființa sa. Stau mărturie declarațiile fiilor săi, Mihai și Neculai, ale elevilor și prietenilor care i-au fost aproape și l-au apreciat. S-a născut pe 7 martie 1911 și a decedat pe 13 decembrie 1972, în urma unui infarct miocardic. Prima consemnare în presa locală despre Gheorghe Turineli (contabil șef la comunale), am găsit-o în ziarul Ceahlăul, din octombrie1943, când s-a înființat Districtul Sportiv Neamt, un fel de actuala Direcție pentru Sport.
”În pauza jocului de foot-ball de la Tarcău, au avut loc demonstrații de atletism și plecarea cicliștilor spre Piatra în ultima etapă a cursei, aceștia sosind în fața grădinii publice din oraș în următoarea ordine: Mungi Mircea (Liceul Comercial), Chițimia Tiberiu (Liceul Petru Rareș). Cicliștii au fost conduși, supravegheați, îndrumați tot timpul de cunoscutul as al pedalei pietrene, Ghiță Turineli”.
Doamna Tincuța – ”mama” cicliștilor
A rămas vie în memoria tuturor, deși a fost demolată de mult, casa frumoasă, cu o curte plină cu flori, pe care Gheorghe Turineli o avea pe strada Borzești 15, în zona bisericii noi din Precista, imobil devenit cartierul general al rutierilor pietreni. De aici se pleca și se venea din curse, aici erau depozitate echipamentul, bicicletele, piesele de schimb și alte lucruri necesare desfășurării cu succes a sportului cu pedale. Dar cicliștii își mai amintesc de o persoană dragă sufletului lor: de doamna Tincuța, soția antrenorului, care-i întâmpina cu plăcinte aburinde și sifon. Admirabilul antrenor de la Veloclub Piatra Neamț, Nicolae Pienescu, a fost unul dintre elevii lui Gheorghe Turineli.
”Mi-a fost antrenor un an, în 1968, pentru că în 1969, am plecat în armată. Tot în 1969 s-a desființat din păcate și secția de profil de la Ceahlăul. Sportivul său reprezentativ a fost Dumitru Mitroi, câștigător de două ori al Turului Moldovei și participant la câteva etape din Turul României. Gheorghe Turineli a fost un om foarte gospodar, un om de cuvânt, cinstit, generos. Îi depista imediat pe cei care nu se țineau de treabă: «Măi cărăbușule du-te și ocupă-ți timpul cu altceva», le spunea regretatul antrenor. Era polisportiv, a făcut și fotbal, era prieten cu fondatorii Ceahlăului, iubea natura, făcea drumeții. Tanti Tincuța, soția sa, croitoreasă foarte pricepută, pe lângă faptul că ne aștepta cu de-ale gurii, se îngrijea și de echipamentul nostru. Atunci ca și acum piesele de schimb erau scumpe. Se alerga pe biciclete Favorit”. (Notă: Pe 2 mai 1958, Întreprinderea de difuzarea materialelor sportive, departamentul Bacău,strada Gutembergur 3, a onorat comanda antrenorului Turineli care a solicitat două biciclete Favorit pentru curse, la prețul de 1.750 lei bucata).
”Un om formidabil!”
Ciclistul său emblematic, Dumitru Mitroi (de profesie electrician, acum în vârstă de 79 de ani), a fost mâna dreaptă a lui Gheorghe Turineli.
”Un om formidabil. O persoană ca domn Ghiță se naște o dată la 100 de ani. Îl durea de aproapele lui. Mi-a fost foarte drag. Ne iubea ca pe băieții lui. Nici nu-mi vine să cred că au trecut 42 de ani de când nu se mai află printre noi”. Un alt iubitor de ciclism, dar și de drumeție, care l-a cunoscut pe distinsul antrenor este Gheorghe Ciupercă. În vârstă de 70 de ani, acesta ”merge” cu bicicleta de 50 de ani. ”L-am cunoscut pe Gheorghe Turineli, dar eu nu am făcut ciclism de performanță, am fost și sunt cicloturist. Într-un fel, eram vecini, stăteam și eu în zonă. Un om minunat”.
”A depus foarte multă dragoste și pasiune”
La despărțirea de Gheorghe Turineli, în decembrie 1972, prietenii i-au dedicat următoarele rânduri: ”Ghiță Turineli nu mai este. Ghiță Turineli s-a dus dintre noi, pe neașteptate și prea de timpuriu ne-a părăsit. Vestea încetării lui din viață ne-a surprins și ne-a întristat cu atât mai mult cu cât deseori îl întâlneai pe stradă arborând aceeași mină veselă și prietenească de totdeauna. Mulți îl cunoșteau de peste 4 decenii – iar generațiile mai recente – fie datorită activității sportive desfășurate împreună, fie din povestiri. Încă din fragedă tinerețe – elev fiind – pe Ghiță l-au pasionat sportul și îndeosebi bicicleta. Dat fiind avântul ce-l luase sportul în acest oraș încă de prin 1930 în toate ramurile și în special în cea a ciclismului – Ghiță Turineli a fost primul organizator al secției de ciclism în cadrul AS Ceahlăul. În această direcție a depus foarte multă dragoste și pasiune, angrenând tineretul în practicarea acestui sport pentru care a făcut de multe ori și sacrificii materiale personale. A fost animatorul principal în această direcție și pentru o desfășurare în mod organizat a secției de ciclism – el a stăruit să fie afiliată FR de Ciclism. Fiind în acest fel singura secție din Moldova oficializată, toți cicliști din Iași, Roman și Bacău au solicitat și au ajuns să activeze în secția condusă de Turineli. Datorită bunei pregătiri a acestor cicliști s-a putut lua parte înainte de anul 1940 la diferite mici circuite în zona Moldovei precum și la un mare concurs organizat de federație pe distanța Oradea-București unde unul dintre cicliștii antrenați de Turineli – Konig – s-a clasat pe locul al 2-lea, fiind premiat. Dar reușita concurentului s-a datorat în special priceperii și tacticii impuse de Turineli care i-a însoțit pe concurenți pe bicicletă tot timpul distanței îndrumându-i și dându-le sfaturile necesare. Este de remarcat că Turineli a fost un polisportiv și a făcut parte și din conducerea AS Ceahlăul în perioada anilor 1931-1944, iar după această dată și-a continuat activitatea în ramura îndrăgită, la AS Progresul, unde a organizat o secție puternică de ciclism reușind să ridice o serie de elemente care s-au dovedit pe parcurs a fi foarte valoroase – unii dintre acești sportivi fiind promovați la cluburi renumite”.
”A manifestat multă prietenie și înțelegere”
”În perioada 1966-1967, Regiunea Bacău din inițiativa lui Turineli a organizat o mare competiție ciclistă – Circuitul Moldovei – dotată cu Cupa Regiunii Bacău în care au fost angrenați sportivi din Suceava, Iași, Bacău, și unde cicliștii antrenați de Turineli s-au dovedit a fi câștigători de etape. În relațiile cu sportivii a manifestat întotdeauna multă prietenie și înțelegere reușind în acest fel a-i forma din toate punctele de vedere pentru a deveni buni sportivi. A fost ca un părinte pentru unii și ca un frate mai mare pentru mulți din cei formați de el, iar sfaturile date cu toată competența și dragostea ce-l caracterizau au prins și au dat roadele dorite. Noi toți cei care am conlucrat cu el ne-am putut convinge că a fost un mare suflet și un om pe care s-a putut conta în toate muncile ce i s-au încredințat. Acesta a fost Ghiță Turineli care a trăit în mijlocul nostru, pe care l-am iubit și stimat. Cu adâncă durere azi ne despărțim de el, dar îi vom păstra în sufletele noastre o frumoasă și neștearsă amintire, iar ori de câte ori se va vorbi de ciclism în minte ne va stărui figura măreață a unui pasionat ce mereu va putea fi un exemplu. Ghiță Turineli, noi, foștii tăi prieteni și sportivi, îți declarăm că nu te vom uita niciodată!”.
