Proiectul de lege, prin care se doreşte reglementarea restricţiilor după data de 15 mai, este atacat din toate direcţiile. Senatul României l-a adoptat marţi, 12 mai, dar cu amendamente substanţiale, Blocul Naţional Sindical critică suspendarea unora dintre drepturile angajaţilor, iar Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România acuză că se legiferează abuzul de putere.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României marţi, 12 mai, cu 111 voturi pentru, 8 împotrivă și 15 abțineri. Senatorii au propus însă şi amendamente. Cele mai importante modificări sunt următoarele:
- Parlamentul este cel care încuvințează starea de alertă, prin ședință comună a celor două Camere, și nu Guvernul prin ordonanță de urgență;
- starea de alertă va fi stabilită pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea de prelungire;
- Ministrul Sănătății nu mai poate numi, suspenda din funcție și elibera persoanele care ocupă funcții de conducere în unitățile sanitare aflate în subordinea primăriilor și consiliilor județene;
- deschiderea teraselor;
- angajatorul consultă angajatul în privința muncii la domiciliu;
- magazinele au obligația de a asigura măști pentru angajați și cumpărători.
Proiectul de lege este dezbătut astăzi, 13 mai, de către Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.
Blocul Naţional Sindical (BNS) condamnă atitudinea Guvernului de a suspenda, pe durată nelimitată, o serie de drepturi ale lucrătorilor din România, aşa cum sunt specificate în Codul Muncii, potrivit unui comunicat de presă al BNS. “Lucrătorii sunt oricum foarte expuși în această perioadă, sănătatea lor și a familiilor lor este în mod direct și semnificativ influențată de măsurile de protecție dispuse de angajator la locul de muncă. În loc să instituie măsuri clare de protecție a sănătății la locul de muncă, Guvernul ajută angajatorii (implicit angajatorul stat) să dispună în mod discreționar de lucrători. Proiectul de act normativ în forma în care a fost trimis către Parlament, abrogă practic pe durata stării de alertă reglementări esențiale ale Codului Muncii, acordă drepturi disproporționate angajatorilor în raport cu salariații, afectează principiile privitoare la caracterul consensual și sinalagmatic al contractului de muncă, afectează în mod grav drepturi constituționale ale lucrătorilor precum dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, dreptul la acțiuni de protest. Prin acest proiect de lege Guvernul deschide poarta către numeroase abuzuri ale angajatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a modifica unilateral elemente esențiale ale contractului de muncă, ca de exemplu: timpul de muncă, durata muncii, modul de organizare a muncii, felul și locul muncii, obligarea la activități suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului”, precizează BNS. Comunicatul integral-AICI.
Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) a solicitat respingerea proiectului de lege, apreciind, conform unui comunicat de presă, “că aceasta va legifera abuzul de putere, politizarea funcţiilor publice şi va duce la restrângerea unor drepturi şi libertăţi pentru cetăţeni, fapt ce intră în contradicţie cu articolul 53 din Constituţia României”. “În mod nejustificat şi inadmisibil, principalul domeniu vizat de proiectul de lege este funcţia publică şi managementul instituţiilor publice! Proiectul de lege, în forma propusă, deschide calea unor grave abuzuri în condiţiile în care evaluarea activităţii manageriale nu se face conform legislaţiei care reglementează stabilirea managementului în unităţile sanitare cu paturi şi în instituţiile din domeniul protecţiei sociale şi nu numai. De fapt, se încearcă prin acest text o mărire a aparatelor publice fără nici un concurs sau cu o minimă selecţie a personalului, concomitent cu demiterea conducătorilor de instituţii în scopul preluării controlului exclusiv politic asupra întregului aparat de stat!”, precizează sursa citată. Comunicatul integral-AICI. (M. CONSTANTINESCU)
