Împăratul Constantin cel Mare și mama sa, Elena sunt cei care au făcut primii pași ca religia creștină să fie acceptată oficial în Imperiul Roman și au oprit persecuțiile împotriva creștinilor.

Constantin, fiind biruit de două ori, era într-o mare mâhnire; dar, făcându-se seară, și-a ridicat ochii spre cer și a văzut o scrisoare alcătuită de stele, care închipuia acestea: Cheamă-Mă pe Mine în ziua necazului tău, și te voi scoate și Mă vei preamări. Și, înfricoșându-se, și-a ridicat ochii spre cer și a văzut închipuită o cruce de stele ca și mai înainte și împrejurul ei aceste cuvinte: Întru acest semn vei birui”, se menționează în „Viețile Sfinților”, material citat de doxologia.ro. Constantin a ieșit învingător și apoi a intrat trimfător în Roma. Dovadă a credinţei sale în ajutorul divin este inscripţia de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturiseşte că a câştigat lupta ”prin inspiraţie divină”.

În ianuarie 313 d.H., împăratul Constantin cel Mare emite Edictul de la Milan, prin care creştinismul devine ”religie permisă”, alături de altele din imperiu. Totodată, el ia măsuri în favoarea Bisericii creştine, înlătură din legile penale pedepsele contrare creştinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor, acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul.

Mama Împăratului Constantin, Împărăteasa Elena ar fi reușit să găsească crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul. Legenda ne transmite că, în locul unde s-a săpat pentru găsirea Sfintei Cruci, au fost găsite trei. Pentru a fi siguri care era „crucea suferințelor omenirii”, au atins un om mort, pe rând, cu cele trei cruci. Când mortul a fost atins de Crucea Sfântă, acesta a înviat.

Tradiții populare de Sfinții Constantin și Elena

La această dată, se termină ciclul înmulțirii, început la Dragobete, iar puii păsărilor încep să zboare singuri; din acest motiv, ziua mai este numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. În calendarul tradițional, ziua este numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor și e o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure.

Pentru ca graurii să nu distrugă strugurii, în această nu se lucra nimic, sărbătoarea fiind respectată mai ales de podgoreni.

Tradiția populară spune că toate semănăturile făcute după această zi se vor îngălbeni și se vor usca.

Tot prin tradițiile transmise de la o generație la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecăruia este măsurat şi cantitatea este însemnată pe răboj. Pe la unele stâni, se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânilor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea ”Focului Viu”, iar alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui se făcea prin strigăte şi zgomote puternice.

Se mai spunea, de asemenea, că, pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare, este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.

 

Articolul precedentCod galben de averse și vijelii în regiunea de Nord Est
Articolul următorPrefectul de Neamț: un ucrainean cu probleme de sănătate a decedat la Spitalul Județean Neamț
Stiri din Neamt, Bacau, Suceava, Iasi, Botosani, Vaslui. Primul ziar regional din regiunea Nord Est.