Începe un nou an şcolar şi unul dintre pariurile neoficiale puse e pe cât de consistent va fi lotul naţional de absolvenţi de liceu fără bacalaureat în promoţia 2015. Fenomenul este scăpat de sub control, iar „roadele” culese nu pot fi reţinute în contul unei promoţii, două sau trei. Dezbaterile şi disputele, indiferent de gradul de expunere publică, împroaşcă în continuare cu aceeaşi apă bătută în piua politicienilor. Învăţământul românesc este pe de-a-ntregul un dezastru care, la fel ca sănătatea fără sănătate, roade din temelia neamului.
Într-un târziu, ne-am lămurit că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 nu deschide porţile universităţilor pentru cei fără diplomă de bacalaureat pentru a urma o facultate, ci un colegiu. Documentul stufos şi pompos („privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative”) subliniază că aceste colegii au statut de şcoală profesională postliceală, iar absolvenţii primesc o certificare a calificării profesionale, nu o diplomă de licenţă, ceea ce era valabil şi până acum, dar nu la proporţii de masă. De ce a fost nevoie de o ordonanţă care să spună că legea e lege şi să producă o furtună de proporţii în această vară e argumentat foarte subţire în expunerea de motive. Metodologia de organizare a colegiilor, abia recent dată publicităţii, parcă dinadins a fost amânată. Noroc că n-au uitat-o de tot.
Unul dintre amănuntele importante este că la aceste colegii se plăteşte pentru şcolarizare. Vine ca un fel amendă şi n-ar fi mare lucru să asistăm la alte ajustări din mers. Niciodată nu poţi şti ce mai descoperă, de pildă, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Alegerile prezidenţiale bat la uşă, de la anul încep pregătirile pentru sesiunile de alegeri din 2016, acestea aratându-se mai importante decât sesiunile de bacalureat. La scară naţională, se adună ceva voturi directe, deloc puţine, pe lângă voturile indirecte ale familiilor. Inventarul făcut în toamnă arată că 71% (93.433) dintre cei 131.571 de absolvenţi de clasa a XII-a din promoţia 2014 au promovat bacalaureatul. Li se alătură aproape 31% din promoţiile anterioare, astfel încât, per total, vorbim de 104.229 de promovaţi din 166.415 candidaţi unici. Adică, 62,6%. Dacă filiera teoretică se menţine în frunte, la cea tehnologică e jale. Jalea îşi arată colţii hâzi cu totul în mediul rural.
Numai din cifrele de mai sus rezultă peste 60.000 de absolvenţi care trebuie să încapă pe undeva să continue studiile. Dacă vor, dacă sunt în stare, dacă au bani. Prin comparaţie, ca beneficiari ai amnistierii fiscale au fost anunţaţi 50.000 de pensionari, 25.000 de bugetari şi 20.000 de mame. Desigur, nu discutăm în aceleaşi coordonate financiare, dar se reţin intervenţia, zarva şi voturile potenţiale. În cazul pensionarilor, bugetarilor şi mamelor (cu excepţia celor foarte tinere) e de presupus că au experienţa drumului spre secţia de votare şi a votului influenţat, însă viitorii „studenţi” de la colegii, aflaţi în faţa unei premiere, sunt alt aluat. Ca dovadă a calculelor care se fac şi desfac stă revigorarea intervenţiilor pe tema lor.
Viorel COSMA
