Teatrul Naţional “Vasile Alecsandri” din Iaşi este printre cele mai frumoase din lume, o veritabilă bijuterie arhitectonică care adăposteşte adevărate monumente de artă, relatează stiri.tvr.ro. Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Teatrului, lăcaşul a fost inclus de BBC într-un material intitulat “Seven theatres that take your breath away” – “Şapte teatre care îţi taie respiraţia” , un top realizat la sugestia cititorilor online.
Din galeria realizată de BBC mai sunt prezente Bristol Hippodrome din Bristol, Marea Britanie, Teatrul Olimpic din Vicenza, Italia, Teatro La Fenice, din Venezia, Italia, Palais Gariner, din Paris, Globe Theatre, din Londra, War Memorial Opera House din San Francisco, SUA.
Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi este cel mai vechi Teatru Național din România. Clădirea Teatrului Național din Iaşi este înscrisă în Lista monumentelor istorice. A fost înființat în 1840, sub conducerea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. Din decembrie 1846, Teatrul Național a funcționat în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou, potrivit wikipedia.org. În februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă.
Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner şi Helmer, care au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa, Zürich. Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării, între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaşlăcaşul de acest gen din țară. Inaugurată odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iași. În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821 – 1890).
Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească), Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii, Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo, Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri. (ZCH NEWS)
