Excepţionalul comentariu „Băsescu n-a învins Sistemul. L-a preluat, l-a condus şi l-a folosit”, publicat ieri de magistrul Cornel Nistorescu în cotidianul.ro, eliberează proiectul celei de-a treia suspendări a matrozului naţional, lansat de Călin Popescu Tăriceanu, de toate iţele politice. Capetele de acuzare, argumentele sau chinuita şi penibila apărare rostită de Vasile Blaga, în numele Alianţei Creştin Liberale, pălesc în faţa compresorului realităţii. Băsescu însuşi întruchipează clipă de clipă motive de suspendare. Simpla pronunţare a numelui şi prenumelui e suficientă. Sau sinonimă cu suspendarea. Că are o dreptate dramatică fără leac şi fără glorie, în multe împrejurări, e recunoscut. Împrejurările sunt însă fatalmente rupte de context, de fond, de istorie. Contextul e dat de succesul altor ţări din această zonă a Europei, fondul de cei 10 ani dominaţi de camarila sa, iar istoria noastră abia rezistă în faţa asaltului dat de creativii scribi prezidenţiali. Cât priveşte malaxorul curent de lucru al istoriei, nici pe vremea lui Ceauşescu nu am asistat la mistificări de proporţiile apărării statului de drept pus, de fapt, în slujba stăpânului. Scribii vechi, ca şi camarila comunistă, în contrast cu ateismul asumat oficial, aveau oarece frică de Dumnezeu.
Proiectul de suspendare a preşedintelui comportă o provocare şi o mobilizare dincolo de calcule politice electorale axate pe sincronizări de vot, aşa cum gândeşte Tăriceanu. Împreună, provocarea şi mobilizarea au un nume cumplit de dureros: românul. El, nu altul, stabileşte dacă s-a răzgândit în privinţa votului de demitere exprimat la referendumul din iulie 2012. El acceptă eventuala asociere a încă unui referendum cu votul din primul tur de scrutin pentru prezidenţiale. El ar trebui să judece pentru viitor. Invocarea tinerilor în jur de 30 de ani, care-şi rugau părinţii să nu voteze FSN, pe 20 mai 1990, în Duminica Orbului, capătă alt contur. Azi vin la vot alţi tineri, din părinţi care au fost tineri în 1990. Părinţii părinţilor, dacă sunt în viaţă şi dacă au votat FSN, nu pricep nimic dincolo de pensia mizerabilă după o viaţă de muncă. De aici mai departe e rolul analizelor sociologice sănătoase să tragă concluzii de fond. Cum la acest capitol stăm jalnic spre penibil, e de reţinut că meritata suspendare a lui Băsescu nu rezolvă problemele de Sistem. S-ar zice că vine altul în locul lui, după negocieri sau planuri, preia Sistemul şi ne face de comandă de ajung românii să blesteme ţara, în loc să se uite în oglindă şi portofel. De fapt, Sistemul decide, promovează şi impune. Reţeta e cunoscută, e verificată pe pielea noastră, pe viaţa noastră. Cu sau fără a treia suspendare a lui Băsescu, lupta pentru succesiune la Cotroceni depinde de milioane de figuranţi care, în mândria lor, se află de fapt în treabă cu un buletin de vot şi o ştampilă.
Viorel COSMA
