Agenția internațională S&P Global Ratings a reconfirmat calificativul României la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoriile în lei și în valută, pe termen lung și scurt (ultima treaptă din categoria considerată sigură pentru investiții, numită „investment grade”). Evaluarea a fost publicată pe 23 iulie, iar perspectiva asociată rămâne negativă.
Decizia vine după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat un pachet de măsuri fiscale cu scopul de a reduce deficitul bugetar, cu scopul de a evita retrogradarea României la categoria „junk”. Pachetul include creșteri de TVA și accize, înghețarea salariilor în sectorul public, tăieri la investițiile nefinanțate din fonduri europene și reduceri de cheltuieli în sănătate și educație. Potrivit estimărilor S&P, aceste măsuri ar urma să reducă deficitul de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
Ce este ratingul S&P și de ce contează?
S&P Global Ratings este una dintre cele mai mari agenții internaționale de evaluare financiară. Ratingul pe care îl acordă indică nivelul de risc pentru cei care împrumută bani statului român.
Calificativul actual „BBB-” înseamnă că România este încă în zona considerată sigură pentru investiții, dar se află pe ultima treaptă a acestei categorii. Dacă ar fi retrogradată, România ar intra în așa-numita zonă „junk” („speculative grade”), unde costurile de împrumut cresc, iar interesul investitorilor scade.
Ratingul influențează direct dobânzile plătite din bugetul de stat, cursul valutar, încrederea investitorilor străini și, în final, stabilitatea economică generală.
Agenția consideră că este cea mai amplă corecție bugetară realizată de România din 2008 încoace, dar avertizează că aplicarea efectivă a măsurilor rămâne incertă, în funcție de contextul economic și politic. Creșterea economică a fost revizuită la 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, iar inflația este estimată să atingă în perioada următoare un nivel de aproximativ 9%.
S&P mai atrage atenția că deficitul de cont curent – adică diferența dintre importuri și exporturi, plus fluxurile financiare – va rămâne ridicat, în jur de 7,5% din PIB până în 2028. Datoria publică netă ar urma să depășească 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor ajunge la 9% din veniturile statului.
România are acces, în continuare, la aproximativ 44 de miliarde de euro din fonduri europene până în 2027, dar absorbția acestor sume depinde de continuarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Țara se află încă sub procedura de deficit excesiv, inițiată de Comisia Europeană în anul 2020.
Agenția notează că mandatul premierului Bolojan ar urma să se încheie în 2026, în baza unui acord politic de rotație, ceea ce introduce incertitudine asupra politicii fiscale din anii următori. S&P va urmări în ce măsură deciziile anunțate vor fi menținute și după această perioadă.
Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a reacționat la decizia de menținere a ratingului, considerând-o un semnal pozitiv din partea piețelor internaționale. El a subliniat că România nu se află în recesiune și că o creștere, deși modestă, este totuși prognozată. „Este esențial să ducem la capăt și următoarele pachete de reformă, pentru a corecta dezechilibrele și pentru a putea accelera economia româneascǎ la adevǎratul sǎu potențial, începând din 2027”, a declarat ministrul.
S&P precizează că ar putea revizui perspectiva de la negativă la stabilă dacă deficitul bugetar și cel extern se reduc mai rapid decât în scenariul de bază și dacă economia ar reintra pe o traiectorie mai susținută. Pe de altă parte, dacă măsurile fiscale sunt abandonate sau dacă fondurile europene întârzie, România riscă o retrogradare a ratingului și intrarea în categoria „junk”.
Sandu Munteanu
