Sfinții 45 de Mucenici din cetatea Nicopolea Armeniei au trăit în sec. al IV-lea d.H., în timpul împăratului Liciniu (308-324). Dintre acești sfinți mucenici, amintim pe Leontie, Mavrichie, Daniil şi Antonie. Mucenicii lui Hristos nu au renunțat la Mântuitorul cu prețul vieții lor. Le-au fost tăiate mâinile și picioarele, iar trupurile mutilate au fost aruncate în foc. Unii au murit în momentul când li s-au tăiat mâinile și picioarele, însă alții au fost aruncați de vii în foc. Trupurile sfinților au fost mistuite de foc, iar oasele lor au fost strânse de credincioșii creștini. După moartea lui Liciniu, s-a zidit o biserică, în care au fost așezate moaștele lor. S-au realizat nenumărate miracole de vindecare în preajma moaștelor acestor iubitori de Hristos.
