reclama autocenter

Ştire într-o revistă din străinătate: una din actriţele care au făcut Teatrul Tineretului faimos într-o anumită perioadă a sa, frumoasa Rosina Cambos, a trecut dincolo de Stix, să mai joace teatru şi prin alte sfere. Rosina Cambos, actriţă care a făcut carieră de linia întâi la Piatra Neamţ, (în 1977 lua un premiu de interpretare feminină, pe aceeaşi listă figurând actriţele Leopoldina Bălănuţă, Carmen Galin, Elena Mazanitis, Lucia Boga, Daniela Anencov sau Camelia Bujdei), apoi continuată în Israel, la Teatrul “Cameri”, a fost una din actriţele admirate şi iubite deopotrivă de public şi de colegi. Născută în anii 50, ea a absolvit Facultatea de teatru din capitala României iar la vârsta de 25 de ani deja interpretase rolul Lady Mackbeth, precum şi alte roluri importante din celebre opere clasice. În anul 1983, când cariera sa atinsese apogeul în România, a luat decizia dramatică de a părăsi totul şi a se stabili în Israel, lăsând în urmă un public care o adora, prieteni şi nostalgii. A încetat din viaţă la Tel Aviv şi este înmormântată în cimitirul din Kiriat Shaul. Citind ştirea mi-am amintit de o celebră poezie scrisă de uriaşul poet Mihai Ursachi prin anii 80, intitulată „La Piatra Neamţ”, şi dedicată frumoasei actriţe de la TT:

„Pe când veneam la Piatra Neamţ / n-aveam în pungă nici un şfanţ / şi n-aveam nici bilet de tren / şi toţi ziceau că-s schizofren / afară de Rosina Cambos. // Şi când eram la Piatra Neamţ / cu toţi băieţii eleganţi – / poeţi nătângi şi aroganţi / ba unii chiar şi sicofanţi – / tot sufletu-mi se lumina / şi mă lovea ca o dambla / când apărea Rosina Cambos. // Când răsărea cu părul roş / toţi poetaşii păguboşi / aveau erecţii chiar orgasm / iar eu pluteam ca într-un basm / roşcata de Rosina Cambos. // Şi, vai, pândeam după perdea / la dânsa cum se machia / iar Ulici îmi spunea: „Aşa, / eşti voyeurist domnia ta, / degeaba bre, nu vei pupa / nici o cordică de la ea” / regina de Rosina Cambos. // Şi când plecam din Piatra Neamţ / scârbit de pletora de fanţi / Rosina Cambos dispărea / doar eu ştiam unde era: / în vechea vilă Rosenkranz”.

Articolul precedentExpoziţie Ştefan Potop
Articolul următorTeatru la Casa de cultură: “Fără puterea de a mai schimba ceva”