Cu bani puţini, cu muncă voluntară, cu oameni care fac artă de dragul artei, încă mai apar în Neamţ reviste literare. Cel mai recent număr al revistei „Antiteze”, lansat la Târgul de carte „Libris 2014” are un bogat şi incitant sumar. De la editorialul Ralucăi Naclad, „Antitezele sunt viaţa”, până la Micul dicţionar de argou al lui Cristian Livescu, ce închide revista, citim proze, versuri, cronici literare, interviuri, cam tot ce trebuie unei reviste serioase. Am reţinut: Mihai Ursachi – de la „ambasadorul melancoliei” la „autarhul nimicului” (Cristian Livescu); „Cale luminoasă, domnule Hăulică” (Raluca Naclad); Salman Rushdie şi jocul revoluţionar al diferenţelor” (Cristina Emanuela Dascău); poemele de Liviu Ioan Stoiciu şi Cezar Ţucu; proze de Vasile Popa Himiceanu, Violeta Lăcătuşu, Nelu Căciuleanu; „România creştină între puterea rusească şi cea americană” (Andrei Dârlău); „Decadenţă şi decadentism, recontextualizare diacronică” (Mihai Capşa); „Ion Marin Sadoveanu şi lumea teatrului” (Camelia Suruianu); „Rezistenţa anticomunistă în Neamţ” (Emanuel Balan); „Părintele Daniil Sandu Tudor” (Eugen Neculai Vrăjitoru); „De la „limba-i o comoară” la ok; (Gheorghe A.M. Ciobanu); „Panait Istrati, Mediterana şi literatura de călătorie” (Tudorel Radu); cronici la cărţile autorilor: Dorin Urâtescu, Ovidiu Dunăreanu, Mihai Merticaru, Cocan Rodica, Dumitru Vacariu, Nietzsche; cronică plastică de Silvana Dulamă (expoziţia lui Mircea Titus Romanescu).
Revista poate fi procurată prin librăriile Bibliopolis. Menţionam la început că în Neamţ apar reviste literare făcute de oameni de cultură care prestează muncă voluntară. Există judeţe în ţară care au reviste literare subvenţionate de consiliile judeţene sau locale, cu redactori plătiţi (e adevărat, cu salarii modeste), reviste care apar lunar, fără întrerupere, de ani de zile. Putem da exemple multe, dar nu o facem pentru că am părea invidioşi pe colegii noştri. Şi culmea, în multe din aceste judeţe nu există mai mulţi scriitori decât la Neamţ. De reţinut! (N.S.)
