Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a cerut introducerea unor restricții privind accesul copiilor și adolescenților din România la rețelele de socializare, susținând că utilizarea acestora poate avea efecte grave asupra sănătății mintale, comparabile cu riscurile asociate consumului de tutun și alcool. Raed Arafat consideră că este esențial să abordăm această problemă urgent.
Într-o declarație publică, Raed Arafat a afirmat că România ar trebui „să facă un pas curajos și responsabil” și să se alăture statelor care discută sau au decis limitarea accesului minorilor la social media. Oficialul a enumerat exemple precum Franța, Regatul Unit sau Norvegia și a insistat că „nu este vorba despre cenzură”, ci despre protecție. Toate aceste țări au luat exemplul Australiei și în acest moment și alte țări se pregătesc de măsuri similare. Raed Arafat subliniază necesitatea acestor acțiuni.
De ce vrea restricții: „algoritmi construiți pentru dependență”
Raed Arafat consideră că simpla invocare a „responsabilității părinților” nu mai este suficientă, într-un ecosistem dominat de platforme globale și interese comerciale, și că răspunsul ar trebui să fie unul de politică publică.
În argumentația sa, șeful DSU afirmă că rețelele sociale favorizează: cyberbullying, umilirea publică și stigmatizarea, o presiune socială constantă,cu posibile efecte precum anxietate, depresie, izolare, tulburări de somn, scăderea performanței școlare și afectarea dezvoltării emoționale.
Arafat propune ca Parlamentul să inițieze un cadru legislativ care să limiteze accesul copiilor și adolescenților sub 15–16 ani la rețelele de socializare.
Miza din România: între protecție, aplicare și „verificarea vârstei”
O eventuală lege care să limiteze accesul sub 15–16 ani ar ridica rapid întrebări practice: cum se verifică vârsta, cine aplică sancțiuni, ce obligații concrete au platformele și cum sunt protejate datele personale în procedurile de verificare.
Declarația lui Raed Arafat vine într-un moment în care subiectul efectelor social media asupra minorilor este tot mai des discutat în Europa, pe fondul creșterii cazurilor de cyberbullying, hărțuire, expunere la conținut nociv și a îngrijorărilor legate de sănătatea mintală a adolescenților.
