-cimitir

Presa vremii şi arhivele nemţene conţin multe informaţii referitoare la activitatea  specifică a oamenilor ordinii publice din Piatra Neamţ. Astfel, din ordinul Parchetului de pe lângă Judecătoria Neamţ, „Brigada de Siguranţă din localitate a arestat pe dl. Mironescu, care a fost un timp îndelungat grefier al Judecătoriei Ocolului I din acest oraş [] fiind acuzat că ar fi sustras diferite acte publice”, se arată în ziarul „Telegraful” din Piatra Neamţ, din 8 noiembrie 1923. Pe 19 ianuarie 1925, ne relatează acelaşi ziar, „D-l s. comisar Rusu a reuşit să aresteze pe tinerii Vasile Hanganu – 18 ani, Gh. Gheorghiu – 18 ani şi Vrăjmaşu – 16 ani, care săvârşau furturi prin spargeri”. Printre păgubiţi sunt amintiţi: croitorul  Ivaşcu, cofetăria Zalman, magazinele de mezeluri Marigheta şi Reder. Nici jandarmii nu aveau linişte. În acelaşi ziar „D-l Căpitan de Jandarmi Mânecuţă dezminte ştirea apărută în unele ziare din Capitală cum că s-ar fi descoperit în judeţul nostru o fabrică de bancnote false”. Era vorba doar de găsirea în circulaţie prin regiunea Hangu a câtorva bancnote false. Erau şi acum 70 de ani profanatori de morminte. La cimitirul local din urbea Piatra „D-na Stoian ducîndu-se la cimitir să vadă cadavrul fratelui ei, plutonierul erou Tofan, ce urma ca să fie transportat săptămâna viitoare la cavoul familial din Târgu Neamţ, a rămas înmărmurită cînd a observat pe 29 martie 1925, că lipseşte craniul cadavrului”, anunţând la poliţie cele văzute (mai lipseau şi alte lucruri de valoare ce se găseau pe cadavru, n.r.). Cu cercetarea cazului a fost însărcinat „agilul comisar M. Mina, dat fiind complexitatea şi misterul în care era învăluit acest caz”. Şi au fost prinşi. Făptuitorii erau în persoana intendentului şi groparii cimitirului. Se mai poartă şi azi! Pompierii, erau, de asemenea la datorie. Incendiile din localitatea de la poalele Pietricicăi atât la populaţie cât şi la stabilimente industriale şi comerciale erau prompt înlăturate, de către soldaţii pompieri conduşi cu măiestrie de comandantul, lor  D-l. Sub. Locot. Gh. Tofan, aşa cum se consemna în ziarul amintit de luni, 6 aprilie 1925. (Prof. Gheorghe RADU)

Articolul precedentSancţiuni de week-end
Articolul următorGirov: Dacă-i bal, bal să fie!